Muzeul Farmaciei din Cluj păstrează una dintre cele mai impresionante colecţii de recipiente, ustensile, dar şi de reţete de pomezi, alifii ori tincturi, din categoria celor care erau folosite pe vremea lui Mihai Viteazu. Toate aceste lucruri demonstrează că producţia de cosmetice are o îndelungată tradiţie în Transilvania, chiar dacă multe dintre ele erau bazate pe ingrediente precum praful de mumie ori aurul.
În perioada modernă, cosmeticele din Transilvania erau folosite de aristocratele care străluceau la curţile din Viena şi din Praga. Industria cosmeticelor a luat avânt de mai mult de un secol, iar companiile din Transilvania au început să vândă aceste cosmetice şi peste graniţă, a concurenţă cu producătorii din Franţa, Italia sau Austria. Tendinţa a continuat şi în timpul regimului comunist, chiar dacă fabricile au fost naţionalizate. În acea perioadă, motorul creşterii vânzărilor de produse cosmetice era reprezentat de produsele care conţineau formula Gerovitalului, descoperită de marele savant român, Ana Aslan.
Industria de profil s-a confruntat cu mari probleme după anul 1989, când companiile româneşti au pierdut pieţele tradiţionale, precum Rusia ori Polonia, iar pe piaţa internă s-au trezit concurate de producătorii occidentali, care aveau o strategie de marketing şi de vânzări mult mai bine pusă la punct. În primii ani de tranziţie, multe dintre companii au ajuns să dea faliment. Însă au existat şi companii care au rezistat, iar în ultimii ani au apărut şi jucători noi.
Gerovitalul, marca Clujului
Cel mai puternic brand de cosmetice din România este reprezentat, indiscutabil, de Gerovital. În prezent, toate drepturile asupra brandului cosmetic sunt deţinute de compania Farmec SA din Cluj, care a devenit şi cel mai important producător roman de cosmetice din această regiune a Europei. După o serie de investiţi consistente, realizate la începutul anilor 2000, Farmec a reuşit să treacă cu succes peste cea mai grea perioadă a crizei economice. Iar creşterile obţinute în ultima perioadă sunt mai mari decât cele prognozate de conducerea companiei.
”Rezultatele financiare ale companiei pe o perioada de 11 luni a anului 2013, sunt foarte bune: cu o cifră de afaceri de peste 127 milioane lei şi o creştere de la an la an, ne aşteptăm ca la finalul anului să depăşim un nivel al creşterii cifrei de afaceri anuale cu în jur de 15%. Cu acest rezultat ne depăşim estimările făcute la începutul lui 2013. A fost un an bun, cu multe evenimente importante, respectiv: lansarea gamei Farmec Natural, relansarea gamelor Nufar si Triumf, iar acum venim in fata consumatorilor cu un proiect de suflet, proiectul GEROVITAL. Tot in acest an am regandit si magazinul Farmec din Cluj, sub forma unui Centru de Frumuseţe complet, cu o zonă comercială atractivă, dar şi cu facilităţi pentru consultaţii dermato-cosmetice sau pentru întâlniri cu consumatoarele noastre. Suntem foarte mândri de noul magazin, este o adevărată carte de vizită pentru Farmec, care-i confirmă statutul de cel mai mare producător român de cosmetice. Şi mai suntem mândri de ceva: brandurile noastre şi-au păstrat poziţii fruntaşe în topul preferinţelor româncelor, Gerovital, Doina şi Farmec fiind foarte bine reprezentate în studiul de piaţă realizat de compania Unlock Market Research pentru revista BIZ. Iar de la revista naţională de retail Piaţa am primit premiul pentru cel mai bun produs cosmetic nou, pentru gama Farmec Natural, premiu care ne onorează cu atat mai mult cu cat ne-a fost acordat în urma voturilor comercianţilor, partenerii noştri de cursă lungă”, spune managerul general al Farmec, Mircea Turdean.
Cosmetice bazate pe miere de albine din Alba
Nu doar cosmeticele bazate pe brandul Farmec au înregistrat creşteri, ci şi cele produse mai mult sau mai puţin artizanal. Un exemplu este cel al cosmeticelor bazate pe mierea de albină, care sunt realizate de compania Apidava, din Blaj. Reprezentanţii companiei din judeţul Alba spun că ideea de a produce astfel de cosmetice le-a venit după un contract cu un client din Japonia. Acesta cumpără în mod constant cantităţi mari din miere de salcâm, pe care le folosesc pentru producerea de cosmetice de lux. După o vizită în Japonia, familia Mateş, care deţine compania, a decis să înceapă producţia propriilor cosmetice. De dezvoltarea acestei noi linii de business este responsabilă Alina Mateş, fiica fondatorului firmei, Victor Mateş. Ea spune că şi-a conceput strategia de business după ce a evaluat tipurile de cosmetice folosite de familia sa. Apoi, a angajat specialişti în cosmetice formaţi la Cluj şi a început producţia. În acest moment, chiar dacă este vorba de cantităţi mai degrabă modeste, cererile pentru aceste produse premium sunt în continuă creştere, astfel că volumul comenzilor depăşeşte capacitatea de producţie. O evoluţie asemănătoare este înregistrată şi de cosmeticele care au fost dezvoltate sub brandul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Unele dintre cremele produse la Cluj sunt folosite, de exemplu, de militarii NATO aflaţi în zone cu condiţii climaterice extreme, cum ar fi Afganistanul. Şi asta pentru că aceste creme se bazează pe o tehnologie inovatoare, care presupune utilizarea uleiului de cătină, introdus în capsule de gel, care se topesc într-un timp mai îndelungat, în contact cu pielea umană şi care asigură astfel o acţiune prelungită a acestor creme.
Analistul economic Ştefan Damian spune că această tendinţă va continua. El afirmă că, pe o serie de pieţe, precum cele asiatice, cosmeticele româneşti, în special cele bazate pe formula Gerovitalului, se bucură de un mare prestigiu. Mai mult, el spune că va continua şi recucerirea cotelor de piaţă internă, în condiţiile în care cosmeticele româneşti oferă, în acest moment, un raport mai bun calitate / preţ decât cosmeticele de import.
