Proiectul legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor are o viziune unidirecţională în a găsi situaţia pentru micşorarea numărului de dosare de la tribunale, ajungând să genereze însă o situaţie mult mai împovărătoare pentru curţile de apel, care vor judeca deci toate recursurile împotriva sentinţelor pronunţate de judecători, se arată în avizul dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la actul normativ, publicat vineri pe site-ul instituţiei, monitorizat de Agerpres.
CSM a avizat favorabil, joi, proiectul legii, cu observaţii şi propuneri.
Consiliul arată că, potrivit proiectului, curţile de apel vor judeca toate recursurile împotriva sentinţelor pronunţate de judecători, inclusiv cele date în procedura prevăzută de art. 278 indice 1 din Codul procedură penală şi cele pronunţate pentru infracţiuni cercetate la plângerea prealabilă, care până acum nu ajungeau la curte.
Sursa citată menţionează că, astfel, curţile de apel rămân competente să judece recursurile împotriva sentinţelor pronunţate de judecători în toate cazurile, cu excepţia măsurilor preventive, a cererilor în materia executării sancţiunilor şi a reabilitării.
”În plus însă, în competenţa curţilor vor trece inclusiv recursurile îndreptate împotriva sentinţelor privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângere prealabilă, care se judecă în prezent de tribunale. (…) Proiectul ignoră însă o realitate incontestabilă, în sensul că aceste curţi de apel sunt instanţe regionale, care vor cumula practic toate recursurile împotriva tuturor sentinţelor judecătoriilor arondate, pe care acum le judecă 2, 4, 6 tribunale. (…) Astfel, se va ajunge să existe la curţile de apel o încărcătură mult superioară oricărui tribunal”, se subliniază în document.
CSM susţine că această propunere de modificare a competenţei trebuia să aibă la bază un studiu statistic vizând numărul dosarelor de recurs împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii de la tribunale, precum şi toate cauzele în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în prezent în primă instanţă şi care vor trece în competenţa curţilor de apel: infracţiunile săvârşite de magistraţii asistenţi de la ÎCCJ, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, infracţiunile săvârşite de chestori, de membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ şi de Avocatul Poporului, infracţiunile săvârşite de şefii cultelor religioase organizate în condiţiile legii şi de ceilalţi membri ai înaltului cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia.
”În consecinţă, această micşorare a competenţei tribunalului nu va face decât să mute dezechilibrul de pe o treaptă a ierarhiei instanţelor la un nivel superior, tocmai în detrimentul calităţii actului de justiţie, cu atât mai mult cu cât curţile de apel vor primi în competenţă majoritatea cauzelor în care înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în prezent în primă instanţă”, se arată în avizul dat de Consiliu asupra proiectul legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.
În ceea ce priveşte propunerea de stabilire a competenţei de soluţionare în primă instanţă a infracţiunilor săvârşite de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, CSM menţionează că aceasta se va manifesta în practică prin formularea unor multiple cereri de strămutare.
”Fie la cererea părţilor – petiţionari în procedura prevăzută de art. 278 indice 1, părţi vătămate sau inculpaţi – judecători sau procurori cercetaţi penal, fie la cererea procurorului, deoarece, de exemplu, judecătorii de la o curte de apel vor ajunge să fie judecaţi chiar de colegii lor, situaţie în care va exista, faţă de calitatea părţilor, o bănuială asupra lipsei de imparţialitate a celor care judecă sau a procurorilor care vor pune concluzii în cauză”, susţine CSM.
Referitor la modificările în materia competenţei materiale şi după calitatea persoanei, CSM subliniază că în încercarea de a rezolva problema supraîncărcării cu dosare a tribunalelor şi a ÎCCJ, această propunere de modificare, alături de modificările aduse art. 361 şi 385′ Cod procedură penală, ”suprimă calea de atac a apelului pentru o serie de infracţiuni grave sau care presupun prin natura lor o complexă cercetare judecătorească determinată de specificul cauzelor (de exemplu: infracţiuni economice – evaziunea fiscală în toate modalităţile ei, deturnarea de fonduri; infracţiuni de corupţie de competenţa judecătoriei ca instanţă de fond etc.)”.
Membrii Consiliului menţionează că există însă infracţiuni care, în opinia lor, nu necesită parcurgerea a trei grade de jurisdicţie, faţă de natura actelor de cercetare penală ce se efectuează în aceste cauze: infracţiunile la regimul circulaţiei rutiere, infracţiuni silvice, infracţiunile de furt, inclusiv furtul calificat prevăzut de art. 208 alin. 1-4, 209 alin. l Cod penal.
”Astfel de cauze constituie procentul cel mai important în numărul de dosare judecate în primă instanţă de judecători. Suprimarea apelului pentru astfel de infracţiuni ar conduce la o reducere vizibilă a încărcăturii completelor de la tribunale”, mai spune CSM.
Guvernul a adoptat vineri proiectul de lege privind unele măsuri privind accelerarea proceselor în instanţă.
