Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a afirmat, joi sera, la DIGI 24, că numirea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) trebuie făcută într-o perioadă de calm, de pace, vremurile sunt „prea fierbinţi”, iar orice propunere avansată acum va produce scandal, va fi contestată, potrivit Mediafax.
„Nu am dorit să fac propuneri pentru o poziţie importantă. Nu doresc să amestec justiţia cu turbulenţele politice. Trebuie să avem un climat de pace atunci când discutăm (propunerea de numire -n.r.). Orice vom face va fi scandal, va fi contestat”, a susţinut Titus Corlăţean, adăugând că instituţia DNA contează, iar cine va fi numit trebuie să răspundă criteriilor legale.
Ministrul a indicat statisticile publicate în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), potrivit cărora, în februarie 2012, 67 la sută din români considerau că fenomenul corupţiei a crescut în ultimii trei ani.
„Câtă vreme populaţia spune că fenomenul corupţiei a crescut, trebuie să fim atenţi când luăm decizii”, a declarat Corlăţean, la DIGI 24, adăugând că numirile la DNA, la Ministerul Public constituie o responsabilitate partajată, întrucât ministrul face propunerea, Consiliul Superior al Magistraturii emite un aviz consultativ, iar preşedintele României semnează decretul.
Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri seara, la DIGI 24, că îl va delega pe Daniel Morar pe funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), dacă „nu apare niciun fel de propunere sau nu e numită altă persoană”.
În 12 august, delegarea pentru şase luni a lui Daniel Morar la conducerea DNA expiră, însă, potrivit legii, aceasta poate fi prelungită.
Pe de altă parte, Codruţa Kovesi a punctat faptul că sunt şi alte funcţii vacante la nivelul conducerii Ministerului Public, pentru care nu a făcut propuneri de numiri, apreciind că viitorul procuror general al României trebuie „să-şi facă echipa, să-şi aleagă oamenii”, întrucât este extrem de importantă colaborarea.
Mandatul Codruţei Kovesi – care a deţinut două mandate succesive de trei ani ca procuror general al României – expiră în 2 octombrie.
„Cred că este foarte importantă numirea în primul rând a procurorului general şi apoi pentru celelalte funcţii de conducere. Este extrem de importantă colaborarea dintre şeful DNA şi procurorul general. Să existe o bună comunicare, să existe aceeaşi viziune managerială, pentru că nici unul nici celălalt nu poate să facă nimic dacă nu lucrează împreună”, a afirmat, la DIGI 24, Codruţa Kovesi.
Ministrul Justiţiei este cel care face propuneri pentru funcţiile de procuror general, procuror şef al DNA, pentru adjuncţi ai acestora, Secţia de procurori a CSM urmând a-şi da avizul, după care preşedintele ţării este cel care face numirile.
„Dacă se face propunere de numire de procuror şef al DNA, eu voi participa la şedinţa CSM, îmi voi exprima opinia, dar nu voi lucra următorii trei ani cu şeful acestei Direcţii, ci cel care va fi numit în locul meu”, a explicat Kovesi.
Ea a pledat ca viitorul procuror general al României să beneficieze de „aceleaşi drepturi pe care le-a avut”, respectiv şi-a făcut echipa, şi-a ales oamenii cu care să lucreze, i-a fost „garantată stabilitatea, continuitate şi independenţa decizională”.
„Acesta a fost unul dintre motivele pentru care nu am ocupat funcţiile vacante cu două luni înainte de a-mi expira mandatul de procuror general, pentru că este important ca următorul să-şi facă echipa”, a susţinut Kovesi.
Raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii miercuri la Bruxelles, notează că „viitoarele numiri în funcţie a noului procuror general şi a procurorului şef al DNA vor fi indicatori esenţiali privind caracterul durabil al reformei”.
„Viitoarele numiri în posturile de procuror general, procuror şef al DNA şi în alte posturi importante în cadrul parchetelor reprezintă o oportunitate de a demonstra că factorii de decizie politici şi din sistemul judiciar sprijină pe deplin instrumentarea strictă şi independentă a cazurilor de corupţie. Acest lucru impune un proces transparent şi obiectiv de numire în funcţie, conform cadrului legal existent, prin organizarea unui concurs deschis cu criterii clare, care să vizeze cei mai buni candidaţi posibili pentru aceste funcţii de conducere”, recomandă CE.
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, i-a invitat, miercuri, pentru toţi procurorii care îndeplinesc criteriile pentru a ocupa postul de procuror general şi şef al DNA să îşi depună candidatura în acest sens la minister, adăugând că au fost „presiuni şi atacuri” pentru a avansa propuneri dorite de Traian Băsescu. „Lansez în mod public această invitaţie pentru ca toţi procurorii, răspunzând acestor criterii şi exigenţe înalte, să prezinte la Ministerul Justiţiei candidatura şi proiectul de management profesional care să poată fi evaluate de ministrul Justiţiei înainte de a lua o decizie privind nominalizarea. Au existat în aceste săptămâni, există şi cu siguranţă vor mai exista foarte multe atacuri, presiuni, provocări şi manipulări care să mă forţeze să fac propunerile dorite de Traian Băsescu. Reafirm că voi respecta criteriile şi procedura legală”, a spus Corlăţean, la sediul Guvernului.
Potrivit demnitarului, viitorii candidaţi trebuie să îndeplinească criteriile de integritate, independenţă şi profesionalism şi să prezinte şi un proiect de management profesional.
Ministrul a asigurat că va respecta toate criteriile legate de legislaţie şi termenul de avansare a numirilor pentru postul de procuror general şi şef al Direciei Naţionale Anticorupţie (DNA), precizând că aceste propuneri vor fi discutate inclusiv în Consiliul Superior al Magistraturii.
Săptămâna trecută, la Bruxelles, preşedintele CE, Jose Barroso, i-a cerut premierului Victor Ponta, între altele, „să garanteze o nouă procedură deschisă şi transparentă pentru numirea procurorului general şi a şefului DNA”.