» Muntele de zgura de la ArcelorMittal Galati va trebui sa fie impadurit, dar administratia combinatului crede ca ar trebui continuata exploatarea.
Masura inchiderii pana in 2014 a haldei de zgura de la combinatul ArcelorMittal Galati, asumata de Romania in cadrul programelor de mediu convenite cu Uniunea Europeana, nemultumeste administratia combinatului, care vrea sa continue exploatarea haldei pana in 2021. Halda este un "munte" de 68.000.000 tone de zgura, ce se intinde pe 110 hectare si are inaltimea unui bloc cu 20 de etaje. Zilnic, combinatul produce 3.000 de tone de zgura. Incepand de pe 16 iulie, cand, in baza intelegerii cu UE, a fost oprita depozitarea, zgura rezultata din procesele tehnologice este procesata. "Zgura trece acum printr-un proces de granulare si este vanduta imediat, cu preponderenta catre producatorii de ciment", a declarat responsabilul pe probleme de mediu al combinatului, Vespasian Popescu. Halda de zgura cuprinde 47% zgura de furnal, 30% zgura de otelarie si 23% deseuri refractare si alte deseuri. Cea mai mare cantitate de deseuri, 34 milioane tone zgura de furnal si 12 milioane tone zgura de otelarie, a fost depozitata in perioada 1968-1999, la care s-au adaugat 3 milioane tone zgura de furnal si 600.000 tone de alte deseuri in 2000-2003 si 2,9 milioane tone zgura de furnal si 950.000 tone de alte deseuri in 2004-2007. In 2014, muntele de zgura va trebui acoperit cu pamant fertil si impadurit, dar pana atunci poate fi continuata activitatea de reciclare a deseurilor de cele trei firme autorizate, DSU Romania, Grand Smithy Works International SRL si Ady Toma SRL, Galati. Dar numai DSU Romania proceseaza zgura, Grand Smithy si Adi Toma ocupandu-se cu colectarea bucatilor de metal descoperite prin scormonirea muntelui de zgura. Administratia ArcelorMittal a inceput o serie de dezbateri publice cu institutiile implicate in protectia mediului, cu reprezentantii administratiei locale, ai ONG-urilor si mass-media, pe tema impactului activitatii tehnologice din combinat asupra mediului. La dezbaterea pe tema haldei de zgura reprezentantii administratiei combinatului si-au declarat nemultumirea fata de neutralizarea haldei in 2014. "Mi se pare o masura care nu cred ca e aplicata peste tot in lume. Daca avem intr-adevar in halda materiale care pot fi utilizate, pana la eliminarea efectiva a acestui munte trebuie sa lucram. Nu vad rostul ca cineva sa ne ceara sa oprim orice activitate, cand, probabil, acolo avem o bogatie. Astazi, pentru infrastructura se foloseste piatra de rau, de munte, ceea ce poate insemna distrugerea naturii. Nu inteleg de ce sa nu folosim aceasta resursa, zgura, pana la capat. De ce este necesar sa punem o bariera in 2014? E o chestiune de dezbatere", este de parere directorul de resurse umane, Ionel Bors. "Vom face ceea ce legea ne cere sa facem, dar putem discuta despre aceste lucruri cu autoritatile. Daca aceste discutii raman fara rezultat, asta este. Nu stiu de ce in trecut s-a procedat asa", a declarat directorul general al combinatului, Thierry Le Gall.
Unde-i lege, nu-i tocmeala!
Din punctul de vedere al institutiilor de protectia mediului, lucrurile sunt simple: legea-i lege! Directorul Garzii de Mediu Galati, Mihai Turcu, spune ca termenul 2014 pentru ecologizare nu poate fi pus in discutie, dar, nu ar avea nimic impotriva daca ArcelorMittal ar face demersuri si ar obtine o prelungire a termenului in care mai poate fi exploatata halda.
Impozitele ar face praful suportabil
Halda de zgura este un poluator. Terenurile agricole din zona localitatilor Movileni, Sendreni si Smardan sunt mai putin fertile, din cauza prafului de zgura purtat de vant. Demersurile proprietarilor de terenuri din Movileni la Ministerul Mediului dateaza din perioada 1994-1995. Primarul din Sendreni, Paul Cristea, care a participat la dezbaterea pe tema haldei de zgura, a lasat sa se inteleaga ca in privinta necazurilor provocate satenilor din Movileni si Sendreni de praful de la halda s-ar putea ajunge la o intelegere. Asta ar insemna ca ArcelorMittal sa plateasca impozit pentru ca a intrat pe teritoriul comunei, fiind la un kilometru de casele din Movileni, nu la 3 kilometri, cum e trecut in acte, sa plateasca impozite pentru cele doua iazuri tehnologice, care nu sunt luciu de apa, cum sunt trecute in acte. In plus, combinatul ar trebuie sa mai puna la dispozitie gratuit zgura necesara pentru repararea drumurilor din comuna.
