Doua nave franceze de razboi in valoare de un miliard de leva, adica 500 de milioane de euro. Aceasta este moneda de schimb pe care, de voie, de nevoie, bulgarii au scos-o din buzunar, incercand sa reintre in gratiile Uniunii Europene dupa raportul devastator pe marginea sistemului juridic putred de la Sofia. Graba guvernului lui Serghei Stanisev pentru achizitionarea acestor fregate nu e justificata de vreun conflict iminent in care Bulgaria trebuie neaparat sa se apere fata de vreun inamic. Sofia si-a dat seama ca are nevoie ca de aer de aceste doua nave de razboi doar ca sa-l induplece pe presedintele francez Nicolas Sarkozy sa-i apere pe bulgari in fata fulgerelor Bruxelles-ului. Asezata la colt pe coji de nuca pentru incapacitatea de a lupta impotriva coruptiei, privata de fonduri europene in valoare 800 de milioane de euro, Bulgaria a batut la usa Elysée-ului cu propuneri oneste de afaceri, dispusa sa cumpere orice, chiar si navele de razboi despre care Stanisev auzise ca ar fi de vanzare la Paris, in schimbul unui sprijin din partea presedintelui Nicolas Sarkozy.
Nu e deloc intamplator faptul ca Bulgaria incearca sa se ascunda sub umbrela de influenta a Frantei. In calitate de capitala care detine presedintia Uniunii Europene pentru urmatoarele sase luni, Parisul are un cuvant important de spus la Bruxelles. In plus, comisarul european pe probleme de justitie, Jacques Barrot, este francez. Dar poate cel mai important ingredient al intelegerii franco-bulgare ar fi nedisimulatul spirit de afaceri al presedintelui francez Nicolas Sarkozy. Iata doar o mostra recenta a acestui pragmatism: liderul de la Élysées si-a insusit cu stoicism fulgerele opiniei publice franceze si ale organizatiilor pentru apararea libertatii de exprimare care i-au reprosat ca accepta sa mearga la deschiderea Jocurilor Olimpice din China, in ciuda represiunii sangeroase a calugarilor tibetani de catre regimul de la Beijing. O ocazie pe care Sarkozy n-o putea rata, pentru ca, in schimb, spera sa obtina o recolta frumoasa de contracte comerciale cu gigantul asiatic. Pare suprinzator, dar nici cu bulgarii afacerile nu merg prea rau.
Banii n-au miros, iar acuzatiile de coruptie si crima organizata care planeaza asupra unor inalti oficiali bulgari nu mai valoreaza mare lucru cand se iveste oportunitatea incheierii unei tranzactii profitabile pentru industria militara europeana. Cand cade cortina peste spectacolul puritan al rapoartelor de la Bruxelles, vine vremea afacerilor. Intelegerea dintre oficialii bulgari si cei francezi a urmat tot ritualul baletului diplomatic. Sarkozy l-a asigurat pe seful guvernului de la Sofia ca va face tot ce e posibil "pentru Bruxelles-ul sa nu fie prea aspru". Cu alte cuvinte, Franta se angajeaza sa nu complice prea tare viata guvernului bulgar in urma raportului prezentat miercuri la Bruxelles si sa nu blocheze accesul Sofiei la eldorado-ul fondurilor structurale in valoare de miliarde de euro. Dar nici prea multa prietenie fatisa nu vom vedea din partea comisarului pentru justitie, Jacques Barrot, fata de elevii corigenti ai Europei. Cel mai probabil, el va incerca sa evite gafa predecesorului sau, comisarul italian pentru justitie, Franco Frattini, care se afisa constant in statiunile de schi din tara vecina alaturi de fostul ministru de Interne Rumen Petkov, demis in urma unui rasunator scandal de coruptie.
Concret, bulgarii asteapta dovezi clare ale sustinerii franceze in luna septembrie, cand va avea loc urmatoarea evaluare a progreselor din sistemul juridic de la Sofia. Oficialii bulgari se asteapta atunci ca Nicolas Sarkozy, a carui tara va fi in continuare presedinte in exercitiu al Uniunii Europene, sa sustina ca ar fi o greseala ca bolnavul Europei sa fie izolat, cu atat mai mult cu cat, in ianuarie 2007, cand au acceptat aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana, cele 25 de tari membre stiau ca adopta un fiu ratacitor, tocmai pentru a-l salva de la pierzanie. Daca va auzi aceasta schimbare de retorica, Sofia va respira usurata, cu sentimentul ca incaseaza dividende de pe urma unei unei afaceri bune.
