Pieţele bursiere erau ieri euforice, asigurate de cele 750 miliarde euro puse la bătaie de ţările europene pentru susţinerea zonei euro, un plan masiv de „întărire şi protejare a monedei unice”, slăbită de atacuri speculative.
După negocieri intense care au durat 11 ore în noaptea de duminică spre luni, ţările membre ale UE au anunţat un plan de salvare istoric mergând până la 750 miliarde euro pentru ajutorarea zonei euro dacă va fi necesar, îndiguind o criză financiară care ameninţa să se extindă la nivel planetar.
Economiştii s-au declarat impresionaţi de amploarea răspunsului Bruxelles-ului la criza de încredere care zguduia zona euro, comparându-l cu „un contraatac nuclear”. La acesta se adaugă şi decizia, neaşteptată, a Băncii Centrale Europene (BCE) de a achiziţiona obligaţiuni de stat, ca şi reactivarea de către marile bănci centrale mondiale a dispozitivului pus în funcţiune după căderea Lehman Brothers pentru a garanta alimentarea sistemului bancar cu lichidităţi.
Situaţia de pe pieţele financiare mondiale s-a redresat rapid, euro trecând pragul simbolic de 1,30 dolari. Joia trecută, moneda unică atinsese pragul cel mai scăzut de după martie 2009 în faţa biletului verde – 1,2523 dolari – şi europenii au fost puşi sub tensiune într-o cursă contracronometru pentru a găsi neapărat o soluţie pentru apărarea zonei euro, criza greacă ameninţând să antreneze în siajul ei alte state fragile şi să destabilizeze pieţele mondiale. Semn al neliniştii generalizate, principalele bănci centrale mondiale, inclusiv BCE şi Rezerva Federală Americană, au anunţat în noaptea de duminică spre luni acţiuni concrete şi excepţionale pentru calmarea pieţelor.
Megaplanul european de salvare, fără precedent în istoria recentă pentru un program de susţinere financiară, include împrumuturi şi garanţii ale ţărilor din zona euro, ca şi credite din partea FMI. 60 miliarde euro, împrumuturi ce pot fi asigurate de Comisia Europeană, şi alte 440 miliarde euro, împrumuturi şi garanţii din partea ţărilor zonei euro, în total 500 miliarde. La care se adaugă o contribuţie din partea FMI de până la 250 miliarde euro.
Miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale ale ţărilor membre ale G7 au salutat decizia luată la Bruxelles şi şi-au exprimat susţinerea faţă de măsurile luate de BCE, angajându-se să reeşaloneze acordurile bilaterale privind mecanismele de schimb (swap) dintre Rezerva Federală Americană, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei, Banca Canadei şi Banca Naţională Elveţiană. La Paris, autorităţile şi-au exprimat regretul că Londra nu a participat la mecanismul european de susţinere.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara că acordul reflectă hotărârea întregii UE de a sta în spatele statelor sale membre când vor fi serios ameninţate de dificultăţi severe provocate de circumstanţe excepţionale care le depăşesc controlul.
Europenii au decis însă şi întărirea disciplinei lor bugetare, Spania şi Portugalia angajându-se să ia rapid măsuri suplimentare pentru reducerea deficitelor. Pentru că banii vor fi acordaţi sub condiţia ca fiecare stat să evolueze spre discipline colective şi mecanisme de supraveghere, urmând ca în planul de stabilitate să fie introduse reforme structurale.
