Preşedintele rus a anunţat un plan de ieşire din criză în estul Ucrainei pe care nu îl crede nici Kievul, nici Occidentul şi în teren confruntările contrazic planurile de încetare a focului. În Ţara Galilor s-a deschis Summitul NATO, unde pe ordinea de zi figurează acţiunile Rusiei în estul ucrainean şi tocmai din cauza acestor acţiuni Franţa a anunţat că Mistralul lui Putin rămâne la cheu.
Preşedintele Putin a publicat un plan de pace în şapte puncte pentru estul Ucrainei, câteva ore după ce omologul său ucrainean anunţase un acord pentru „încetarea focului permanentă” pentru regiunea separatistă. După o zi de mesaje contradictorii,premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a respins planul de pace transmis de liderul rus, considerând că este o capcană.
Dacă în Ucraina ar avea loc o încetare a focului, Putin nu va lăsa Kievului onoarea de a anunţa primul evenimentul. Ăsta a fost şi motivul dansului declaraţiilor contradictorii de marţi între Kiev şi Moscova. Dar, în timp ce tensiunile au atins un nou vârf în ultimele zile, în ajunul deschiderii lucrărilor Summitului NATO, care are în vedere adoptarea unui plan privind o nouă forţă de reacţie rapidă ca răspuns la atitudinea rusă, considerată ameninţătoare, preşedintele Putin joacă o carte a „detensionării” situaţiei.
Kremlinul repetă de luni de zile că Rusia nu a trimis soldaţi în Ucraina, dar soluţia crizei ucrainene depinde de voia Moscovei. Aşa cum explica Putin agenţiilor ruse de presă, el a conceput planul său de ieşire din criză pe un colţ de masă în avionul care îl ducea spre Mongolia. „Schiţa” constă în şapte puncte: 1- Trebuie pus capăt operaţiunilor ofensive, oprirea avansării forţelor armate rebele spre Doneţk şi Lugansk. 2 – înlăturarea trupelor ucrainene de aglomeraţiile urbane pentru ca tirurile de artilerie să nu atingă civili. 3- aplicarea încetării focului trebuie făcută sub control internaţional obiectiv. 4 – este interzisă orice recurgere la aviaţie în zonele locuite. 5 – cele două tabere trebuie să procedeze la un schimb de prizonieri potrivit formulei „toţi contra toţi”, fără condiţii prealabile. 6 – vor fi deschise culoare umanitare pentru trecerea refugiaţilor şi a livării de ajutoare.
7 – în regiunile afectate trebuie trimise echipe pentru restaurarea infrastructurilor şi a clădirilor publice distruse. Dar nu explică cum va forţa insurgenţii pro-ruşi – cei pe care Putin susţine că nu îi controlează – să depună armele.
Putin pretinde că a găsit soluţia pentru ieşirea din criză tocmai când separatiştii şi mercenarii pro-ruşi erau pe punctul de a fi înfrânţi de armata ucraineană şi fixează o zi şi o oră când această soluţie va fi adoptată. „Cred că un acord final între autorităţile ucrainene şi sud-estul Ucrainei ar putea fi găsit şi fixat pentru 5 septembrie, în cursul unei reuniuni a grupului de contact”. Putin a precizat că speră ca Ucraina să preia un rol mai activ în noile negocieri de la Minsk, vineri, spre „o reglementare defintivă şi globală a situaţiei în sud-estul Ucrainei, cu asigurări şi fără condiţii pentru drepturile legitime ale populaţiei care trăieşte acolo”.
Planul riscă să rămână la stadiul de „schiţă”. Premierul ucrainean Iaţeniuk s-a grăbit să denunţe planul de pace al lui Putin drept o tentativă de înşelare a Occidentului, în ajunul Summitului NATO. Iar liderii separatişti şi-au exprimat îndoiala privind succesul încetării focului anunţat de Kiev, considerând că Poroşenko nu controlează decât o parte a combatanţilor loialişti.
Putin, fără Mistral
În faţa intervenţiei din ce în ce mai flagrantă a Moscovei în estul Ucrainei, după şedinţa Consiliului Apărării, miercuri seara, Élysée a anunţat îngheţarea livrării navelor de război cu destinaţia Rusia. Spre surpriza tuturor.
După luni de zile în care Palatul Élysée a refuzat cererile unor capitale europene de a renunţa la trimiterea navelor Mistral contractate cu Moscova, Parisul a decis amânarea livrării în noiembrie a primei nave Mistral vândută Rusiei. „Élysée a constatat că în pofida perspectivei unei încetări a focului (în Ucraina), care rămâne de confirmat şi de pus în lucru, condiţiile pentru ca Franţa să autorizeze livrarea primei BPC – navă de proiecţie şi comandament – nu sunt reunite în acest moment”. Primul Mistral, „Vladivostok”, urma să părăsească şantierele navale din Saint Nazaire luna viitoare şi 400 de marinari ruşi se antrenau deja de câteva săptămâni pentru conducerea şi întreţinerea navei.
Implicarea crescândă a forţelor Moscovei în estul Ucrainei este la originea unei decizii anunţată înaintea Summitului NATO din Ţara Galilor, unde conflictul va ocupa esenţialul discuţiilor. Cu câteva ore înaintea anunţului preşedinţiei franceze, la Strasbourg, ambasadorul SUA la UE, Anthony Gardner declara: „Această vânzare nu este binevenită, având în vedere ceea ce se petrece în această parte a lumii”. După ce au sperat multă vreme o descaladă a crizei din Ucraina, autorităţile franceze au estimat că ar avea mai mult de pierdut decât de câştigat menţinând calendarul unui contract de 1,2 miliarde euro semnat cu Moscova în 2011, sub preşedinţia lui Nicolas Sarkozy.
Până acum Parisul a avansat mai multe argumente în favoarea livrării primului BPC, cel de-al doilea fiind în curs de construcţie la Saint Nazaire. Un argument de ordin politic – UE a decretat un embargo asupra armelor cu destinaţia Rusia, dar nu este retroactiv. Un argument economic – anularea contractului ar obliga Franţa să plătească penalităţi mari clientului rus şi să preia costul construcţiei şi ar risca să pună în pericol locurile de muncă ale salariaţilor şantierelor navale STX din Saint Nazaire. Iar argumentul comercial arăta că o astfel de decizie ar risca să afecteze credibilitatea Franţei şi să apese asupra viitoarelor vânzări de armament.
