Alpinistul Vasile Cipcigan are trei vârfuri importante la activ, aproximativ 18.000 de kilometri escaladaţi, iar marţi dimineaţă a plecat să-l bifeze pe al patrulea, Aconcagua.
Alpinismul este un sport periculos, cere multe sacrificii, dar oferă şi cele mai frumoase satisfacţii celor care îl practică. Printre cei care se recunosc în această definiţie se află şi Vasile Cipcigan, şeful de formaţie al Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Cluj, ajuns la 33 de ani şi la 18.000 de kilometri escaladaţi pe munţii Globului. Cele mai înalte vârfuri din Europa şi America de Nord, Elbrus, respectiv Denali, dar şi Chapaev, din Kazakhstan, au fost doar încălzirea pentru Cipcigan, care se pregăteşte să ajungă, în viitoarea lună, pe vârful Aconcagua, cel mai înalt din afara Asiei, situat în America de Sud.
Temperaturile care au atins în dese rânduri -30 de grade Celsius nu au fost niciodată o problemă pentru alpinistul clujean, care a început să escaladaze prima oară un munte încă dinainte de vârsta majoratului. „Din anul 1996 am început să practic alpinismul, iar din 2000 sunt şi salvator montan. Nu ştiu de ce am ales acest sport, mai ales că, fiind clujean, nu am crescut chiar la poalele munţilor, dar mi-a plăcut pur şi simplu. A fost dragoste la prima vedere”, şi-a amintit Cipcigan primii paşi în ale alpinismului. În România nu a avut ce discuta.
Everest, marele vis
Vârfurile din munţii Bucegi şi Făgăraş au fost doar o joacă de copil pentru ceea ce avea să devină cu adevărat important. În vara anului 2008, alături de alţi şapte colegi, alpinistul clujean şi-a propus să ajungă pe vârful asiatic Khan Tengri, 7.010 metri, din munţii Tian Shan, însă vremea proastă şi o viroză l-au făcut să atingă doar vârful Chapaev, cu aproape 1.000 de metri altitudine mai puţin. Aceasta a fost prima expediţie majoră a lui Cipcigan, care avea să se mândrească, însă, cu performanţa de peste doi ani, atingerea celui mai înalt vârf din Europa. Elbrus, aflat la 5.642 de metri, a fost cucerit cu succes în 2010 de către clujeanul dornic de a se lua la trântă cu cei mai solizi munţi ai lumii. După numai un singur an, Vasile Cipcigan a bifat şi cel mai înalt vârf din America de Nord, Denali, situat în Munţii Alaska, iar această a treia bornă a carierei l-a călit pentru cele mai grele expediţii.
„Încă de la început mi-a plăcut să fac aceste lucruri, să stau în natură, să fiu pe munte. Este greu, dar niciodată nu am regretat această alegere, nici măcar acolo sus pe munte, la temperaturi scăzute şi vânt puternic. M-am gândit la alte chestii pe care le regret, dar asta cu escaladarea munţilor niciodată. Acum urmează Aconcagua, după care Kilimanjaro şi, dacă mă întorc cu bine, promit o surpriză”, a dezvăluit Cipcigan, foarte probabil cu gândul la atingerea celui mai înalt punct al Pământului, vârful Everest, aflat la 8.848 de metri. Până atunci însă, Cipcigan, alături de Ciprian Pătraşcu şi Eugen Olariu, a părăsit marţi dimineaţă Clujul cu destinaţia Argentina, acolo unde cei trei ardeleni vor începe urcuşul către Aconcagua, vârful aflat la 6.962 de metri în inima munţilor Anzi.
Sport scump
Escaladarea celor mai importante vârfuri montane de pe Glob reprezintă pentru oricine un motiv de mândrie mondială, dar, mai ales pentru alpiniştii români, şi un efort financiar considerabil. Conform lui Vasile Cipcigan, expediţia de pe Aconcagua a costat 4.000 de euro de persoană, bani care au fost, însă, destul de greu de obţinut. „Nici un sponsor nu se înghesuie să dea mai mult de 1.500 de euro şi abia atunci am văzut cât de greu este să aduni 4.000 de euro, o sumă nu prea mare, totuşi. Ne-am descurcat mai mult singuri, pentru că nu am vrut să implicăm nici autorităţile locale în aceste vremuri când mulţi români sunt daţi afară de la locurile de muncă”, a declarat alpinistul Vasile Cipcigan.
