» China a devenit in numai cativa ani cea mai exploziva piata de arta din lume, cu cresteri anuale de 30% ale pietei si artisti ale caror lucrari depasesc suma de un milion de dolari, scrie The Guardian.
» In timp ce colectionarii straini si chinezi investesc din ce in ce mai mult in arta contemporana chineza, artistii se tem ca influxul brusc de bani sa nu duca la comercializarea si banalizarea acesteia.
Districtul dashanzi din Beijing, fosta zona industriala transformata de artisti in cartierul general al artei contemporane chineze, primeste acum sprijin guvernamental, iar bogatele institutii artistice internationale se muta aici, relateaza The Guardian. Luna trecuta, Centrul Ullens pentru Arta Contemporana a lansat un complex de milioane de dolari in Dashanzi, aducand cu avionul zeci de VIP-uri internationale pentru o petrecere cu sampanie si caviar. Alaturi, muncitorii terminau acoperisul unui spatiu finantat de Centrul Iberic pentru Arta Contemporana, in valoare de 15 milioane de dolari. Strazile odata goale incep sa fremete de turisti, iar in locul atelierelor au aparut cafenele si buticuri, in timp ce chiriile au crescut in acelasi ritm ametitor.
"In trecut, singurii artisti recunoscuti lucrau pentru guvern"
Huang Rui este unul dintre deschizatorii de drumuri in arta chineza, fiind si fondatorul primului grup de artisti independenti inspirati de arta internationala, dupa Revolutia Culturala. Cu toate acestea, Huang vede investitiile straine recente in arta chineza ca pe o binecuvantare indoielnica. Pe de-o parte, Huang este optimist in privinta schimbarii prin care trece arta contemporana chineza: "Artistii au mai multa putere ca niciodata. Fata de ultimele zile ale dinastiei Qing sau fata de oricare perioada din ultimii 50 de ani, avem acum mult mai multa libertate. In trecut, singurii artisti recunoscuti erau cei care lucrau pentru guvern si faceau opere de propaganda, nu erau independenti. Acum artistii isi pot expune public lucrarile si pot interveni in comert, publicitate sau mass-media. Inainte asta era de neimaginat". Pe de alta parte, spune Huang, "acum exista mai multe galerii si mai multe lucrari chinezesti sunt expuse si vandute la licitatii. Dar din cauza pietei, puterea, spiritul si individualitatea artistilor sunt subordonate oceanului comercial. Creatia artistica a devenit productie de bunuri de consum".
Lucrarile din zecile de galerii comerciale aparute in Dashanzi in ultimii doi ani par sa ii dea dreptate; cele mai multe expozitii imita stilul si temele artistilor deja consacrati. E plin de imagini ale Revolutiei Culturale, de Mao, muncitori, imigranti si zambete false. Cu toate astea, numarul vizitatorilor creste; chiar si arta contemporana de mana a doua e interesanta datorita subiectului ei predilect, spectaculoasa istorie moderna a Chinei.
Crestere de 30% fata de 2006
Cumparatorii internationali nu par sa se mai sature de ea. Anul trecut, trei artisti chinezi – Zhang Xiaogang, Yue Minjun (foto: lucrarea "Post-modern Guardian") si Zeng Fanzhi – au ajuns in primii zece cel mai bine vanduti artisti la casele de licitatie. Cu toate ca cresterea spectaculoasa a preturilor din ultimii ani a dat in ultimul timp semne de incetinire, cererea domestica puternica a mentinut trendul ascendent. Potrivit firmei de cercetare a pietei Atreon.net, in 2007 in toata lumea au vandut in cadrul licitatiilor publice opere de arta chineze in valoare de peste 3,3 miliarde de dolari, o crestere de 29,1% fata de 2006.
Eric Chang Ting-Yuen, vicepresedinte senior al Casei de licitatii Christie’s din Hong Kong, este de parere ca piata de arta chineza a explodat in ultimii sapte ani. Anul trecut, vanzarile casei pe care o reprezinta au crescut de la 49 de milioane de dolari hong-kong-ezi (aprox. 3,1 milioane de lire sterline) la 74 de milioane. Acum cativa ani, cumparatorii erau aproape exclusiv straini, dar intr-un raport alcatuit recent de Harun, care realizeaza anual lista celor mai bogati oameni din China, se arata ca a colecta arta contemporana a devenit noul hobby al imbogatitilor.
Brian Wallace, un australian care a infiintat prima galerie de arta contemporana din China, Poarta Rosie, estimeaza ca acum peste 30% din cumparatori sunt chinezi. "Din punctul nostru de vedere, lucrurile merg bine", spune acesta, in ciuda a ceea ce numeste o scadere a creativitatii. "Preturile sunt inca in crestere. Multi artisti sunt vanduti din nou si din nou. Lucrarile de calitate sunt insa mult mai greu de gasit. Unii artisti, chiar cativa dintre cei mai cunoscuti, fac acum lucrari cu ajutorul asistentilor. Acestia sufoca piata. Atunci cand se va produce o corectie, acestia vor fi primii care vor pierde din valoare."
Pentru moment insa, cumparatorii interesati in primul rand de investitii financiare opteaza pentru numele si stilurile consacrate. Atat timp cat un autor este chinez, contemporan si faimos, presupunerea este ca va continua sa creasca in valoare.
O lucare de Zhang Xiaogang, vanduta cu un milion de dolari
In 2006, o opera a artistului Zhang Xiaogang din seria de portrete din perioada Revolutiei Culturale a fost prima lucrare care s-a vandut cu o suma peste un milion de dolari. Aceasta a fost cumparata de Charles Saatchi, a carui colectie, in crestere rapida, de arta chineza s-a imbogatit cu lucrari de artisti precum Zeng Fanzhi, Yue Minjun sau Wang Guangyi. Saatchi va deschide o expozitie de arta chineza primavara aceasta, la noua sa galerie din Chelsea. "Putini vestici se pricep la noua arta chineza. Dar eu sunt convins ca cei mai buni din aceasta generatie sunt la fel de interesanti ca cei mai buni artisti din Statele Unite sau Europa. Desi exista o multime coplesitoare de prostii derivative si kitsch, sper ca show-ul nostru va arata arta surprinzatoare si interesanta, diferita de cea cu care suntem deja familiari", spune Saatchi.
Pictorul Zhang este de parere ca arta chineza va intra intr-o perioada care vine doar o data intr-un secol. "Cred ca tanara generatie este foarte norocoasa. Unii dintre ei primesc atentie chiar din al doilea an de facultate. Cumparatorii le ofera adesea saci de bani. Dar cred ca sunt supusi mai mult presiunii decat am fost eu, este dificil sa pui in balans acest lucru cu idealismul pe care il urmaresc ei." "Toti artistii chinezi incearca sa exprime propria lor perspectiva asupra societatii chineze", spune si Zeng. "Dar, inevitabil, unele imagini revin din nou si din nou, precum Mao sau Tiananmen. Cred ca au fost repetate atat de des incat oamenii cred ca acesta este nou «stil chinezesc», dar aceasta ar fi o slabiciune. Repetitia este plictisitoare."
"Intelesul artei s-a schimbat in Dashanzi"
Red T Space era o mica galerie de arta cu peretii in intregime acoperiti de graffiti, un loc vibrant, populat de artistii din districtul Dashanzi din Beijing. In urma cu cateva saptamani, insa, galeria a primit un ordin de evacuare, iar acum peretii ei plini de desene s-au transformat intr-o gramada de moloz. Peste sase luni, la timp pentru Olimpiada, spatiul pe care era galeria va fi ocupat de o parcare de sase etaje. Alte mici galerii din districtul artei contemporane Dashinzi vor fi, de asemenea, daramate de buldozere, impreuna cu un teatru infiintat de unul dintre primii artisti care s-au mutat in aceasta fosta zona industriala. In locul lor se vor inalta structuri uriase, care vor adaposti fundatii internationale de arta si muzee. Este inceputul unei noi ere in Dashanzi, dar si sfarsitul uneia care a ajuns sa reprezinte schimbarile ametitoare ale unei piete de arta devenite cea mai fierbinte din lume.
In urma cu numai sase ani, Dashanzi, o zona prafuita acoperita de fabrici dezafectate si foste ateliere de caramizi, era practic necunoscut in afara Beijingului. Artistul Huang Rui s-a mutat aici in 2002, urmat de altii, atrasi de arhitectura stil Bauhaus si de chiriile ieftine. La fel ca intreaga scena de avangarda din acea perioada, cea din Dashanzi era semilegala, vibranta si amenintata permanent de demolare.
"Dashanzi era un loc din care noi voiam sa facem parte", spune Hu Ge, membru al colectivului Woza de tineri artisti experimentali multimedia. "Acum reprezinta ceva impotriva caruia ne revoltam. In ultimul an, intelesul artei s-a schimbat aici", adauga acesta. Woza inca expun la Beijing Tokyo Art Project din Dashang, dar Huang Rui, fondatorul districtului artistic, care era vecin cu aceasta galerie, a fost intre timp evacuat de grupul Seven Star, care administreaza acum intreaga zona.
"Olimpiada din Beijing este propaganda"
Chiar daca Dashanzi isi va pierde creativitatea, dupa doar cinci ani de la transformarea lui in scena a artei contemporane, exista insa in China o multime de alte comunitati artistice in plina dezvoltare in Shanghai, Chengdu, precum si in alte zone din Beijing. Una dintre cele mai vii este Caochangdi, unde grupul Platform China organizeaza expozitii ale unei noi generatii de artisti, mai putin mainstream. Exista, de asemenea, casa artistului Ai Weiwei, unul din cei mai importanti artisti conceptuali si de performance din China din ultimii 30 de ani. Acesta continua sa sfideze establishment-ul, iar anul trecut a anuntat ca nu va participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, desi a contribuit la designul spectaculos al stadionului poreclit "Cuib de pasare". Olimpiada din Beijing, spune Weiwei, este propaganda: un "zambet fals", care mascheaza politica "dezgustatoare", societatea chinuita si mediul imputit din China.
