Zilele trec şi centrul de greutate al crizei cipriote se deplasează spre Moscova. După ce Parlamentul de la Nicosia a respins planul de salvare propus de UE-FMI, ministrul de Finanţe a sărit într-un avion pentru negocieri cu Kremlinul. Premierul rus, Dmitri Medvedev declara ieri că planul de reglementare a problemelor financiare ale Ciprului trebuie examinat cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv Rusia.
Autorităţile cipriote au negocieri cu UE şi cu Rusia pentru a găsi mijlocul de evitare a falimentului. Sistemul bancar al Ciprului este ameninţat după respingerea planului UE-FMI dar Nicosia a precizat că refuză în continuare taxarea depozitelor bancare, una dintre condiţiile ajutorului de salvare. Potrivit New York Post, între cancelarul german, Angela Merkel şi preşedintele rus, Vladimir Putin, abordarea problemei cipriote este diferită. Şeful statului rus a convins Parlamentul Ciprului – ţară considerată paradis fiscal, mai ales pentru mafia rusă – să respingă propunerile de taxare a depozitelor bancare, în insulă averile ruşilor bogaţi fiind de circa 21 miliarde euro(31 miliarde dolari potrivit agenţiei Moody*s). Or, ziarul american consideră că iniţiativa reprezintă o sfidare lansată cancelarului german.
La Moscova, situaţia cipriotă este de primă importanţă şi nu este uzual ca o ţară să sară în ajutorul resortisanţilor săi exilaţi fiscal. De ce Moscova ţine să îi protejeze? Numeroşi miliardari şi-au instalat societăţile în insula mediteraneană pentru a beneficia de facilităţile fiscale şi reinvestesc în Rusia, unde Ciprul a devenit primul investitor. Fluxurile financiare sunt numeroase între Moscova şi Nicosia şi actuala criză cipriotă oferă Kremlinului ocazia de a forţa autorităţile cipriote să cedeze unor ce-reri cu care până acum nu au fost de acord. Cum este cazul cedării exploatării a 20% din rezervele submarine de gaz.
