» Centrul istoric din Bucuresti a aratat, ani de zile, ca un transeu imens, ornat cu darapanaturi locuite ilegal de hoti, cersetori si caini vagabonzi. Acum insa gropile se astupa, cladirile se renoveaza si multi spera ca se va ridica mandru si pitoresc, ca acum 100 de ani. Atunci era plin de magazine si buticuri ale mestesugarilor, acum – de terase si birturi.
» Locatarii – multi dintre ei stau in zona de zeci de ani fara acte – sunt iritati de zgomot, "de betivi si de drogati".
» Cel mai bine o duc patronii carciumilor si magazinelor de pe strazile deja asfaltate. "Centrul vechi a depasit mallurile ca trafic si vanzari", spune managerul unui pub irlandez.
Centrul istoric al bucurestilor e zona pietonala. asta inseamna ca cetatenii se pot plimba linistiti pe strazi. Dar strazile sunt ocupate de santuri. Unde nu sunt santuri, sunt mese si umbrele din zid in zid. Unde mai au loc sa se strecoare, sunt masini. Asta e povestea lui.
Unii muncesc, altii consuma
La intrarea pe Strada Lipscani dinspre Bulevardul I.C. Bratianu te intampina un transeu. Daca ignori placuta cu "santier in lucru – accesul interzis!", navighezi abil pe podetele de lemn si treci repejor pe langa magazinele vecine cu santul, ajungi pe strazile refacute, intr-o padure trendy de umbrele printre care abia mai vezi daramaturile neoclasice si neobaroce.
Daca insa te opresti si intri intr-unul dintre magazine, n-o sa gasesti "farmecul de altadata". Multe s-au mutat sau au dat deja faliment, marturiile stau in geamuri pe coli A4. Magazinul de bijuterii de pe Lipscani e deschis, dar prin catifeaua rosie din vitrine nu-i nici urma de cercei sau inele de aur. Cele doua vanzatoare tresar, surprinse de oaspeti, si spun ca nimeni nu le mai trece pragul de cand s-a stricat strada: "Aici sunt meseriasi vechi. Pe strazile astea erau palarieri, croitori, blanari, bijutieri, acuma nu-i mai vezi".
Vanzatoarele privesc cu dusmanie terasele care au rasarit peste tot si sunt asteptate si pe Lipscani, dupa ce se vor termina lucrarile. "Aici noi suntem productivi, noi facem ceva, acolo se duce lumea si consuma!"
Lacatusul de pe Strada Smardan, care lucreaza intr-o camaruta din capatul unui gang intunecat vizavi de cafeneaua "Charme", nu e asa vehement. Are vreo 30 de ani, e scund si sta aplecat, concentrat la piesa de tocator pe care o polizeaza, ca un chinez care monteaza microcipuri. "asta-i viitorul, n-avem ce face. Daca asa trebuie sa fie centrul istoric, c-asa-i peste tot in lume, fiecare il conserva si-l face cum vrea. Cine are nevoie de lacatus vine oricum."
"Astia n-au serviciu? Toata ziua stau in carciuma, se-mbata si tipa pana dimineata!"
Cateva terase mai incolo, intr-un bloc vechi, cu o scara de lemn ce scartaie la fiecare pas, sta o batrana care a prins interbelicul pe Smardan. Elena Popa a locuit in ultimii 80 de ani in mai multe cladiri de pe strada asta. "Inainte erau negustori, oameni civilizati. La ora 18.00 inchideau magazinele, la ora 19.00 nu era tipenie de om. Acuma-i un balamuc nemaipomenit! Stau si ma gandesc: astia n-au serviciu? Toata ziua stau in carciuma, se-mbata si tipa pana dimineata! Am vazut si mai multi borfasi care vand droguri." Batrana spune ca imobilele din jur au fost ocupate ilegal de familii de romi, care fac scandal si au vrut s-o jefuiasca de mai multe ori. Ma roaga sa nu le povestesc ce-a spus, ca altfel or sa vina s-o omoare.
Nu le povestesc, dar merg sa-i intreb ce parere au despre schimbarile ce se petrec. La prima casa, care a avut candva la parter magazinul de bijuterii "Melany" si unul de tesaturi, situatia se transeaza inainte sa intru. O femeie tipa de la balcon sa nu cumva sa fac poze, iar in holuri apar figuri nu tocmai prietenoase. La a doua casa apuc sa patrund intr-un gang obscur si sa spun doua vorbe inainte sa porneasca un potop de injuraturi, apoi imbranceli la gramada, pana cand ma trezesc inapoi in strada. La a treia incercare reusesc sa fiu primit intr-un apartament saracacios, dar ingrijit, de la etajul 1 al unei cladiri de pe Strada Franceza. Inauntru e un barbat tolanit pe pat, privind la Taraf TV si vorbind la mobil, cu trei femei in jur si cativa copii care se fugaresc pe scara. Dupa ce termina conversatia, arunca o privire la nevasta si spune: "Inainte era mai liniste, acuma-i mare bagabonteala.
Da’ ne convine, ca-i asa frumos". Una dintre femei adauga: "Ne civilizam si noi putin, ca si-asa suntem ultima tara din lume". Alta se plange: "In loc sa construiasca pentru lumea care n-are case si sta pe strazi, face terase si toate prostiile. Mai sunt si multi drogati. Avem copii mici, ies pe-aicea si se ia drogatii de ei. Zice ca-s bomboane si ia si ei".
Doi batrani care joaca table pe niste scaunele, in fata unei croitorii, au aceleasi nemultumiri: "Inainte erau numai ateliere de mestesugari, acum e carciuma langa carciuma. Nu-i bine daca a ajuns sa se deschida si ala de droguri usoare".
Se refera la "Spice Shop", magazinul de "ierburi" de pe Strada Franceza, tapetat pe dinafara cu reclame la marfa halucinogena care se poate inca vinde legal. Inauntru, un tanar prabusit pe un scaun, usor ametit: "Daca renoveaza si toate casele astea, o sa arate ca-n Sibiu. Stai sa vezi ce-o sa-nceapa pe Lipscani – cluburi, baruri, terase…".
Patroni de succes versus manageri nemultumiti
Pana una-alta, pe Lipscani e o singura afacere care merge sigur bine: terasa cu bere, mici la gratar si manele. Cativa tineri sustin ca-si aduc aici noile cuceriri ca sa le testeze caracterul. In rest, o multime de pensionari si muncitori. "Merge bine treaba, mergea si inainte, dar acum vad ca s-a asfaltat si o sa fie mai bine!", spune chelnerita si fuge sa aduca trei beri romanesti din frigider.
In rest, firmele de aici n-o duc prea bine. Patronul de la restaurantul "Gara Lipscani", care a cedat trendului si a scos cateva mese in strada, spune ca merge deplorabil. "Omul se duce pe Lipscani ziua, sa-si faca cumparaturi. Poate sa-si faca cumparaturi pe mizeria asta? Acuma lumea mai vine pe terasa, ca nu-s tractoarele. Da’ cand trec tractoare si excavatoare pe-aici nu mai poti sa stai din cauza prafului.
Sunt mormane de praf, mizerie. Avem un furtun cu care tot udam noroiul, am consumat saptamanile astea apa cu ghiotura!" Adevaratele afaceri se petrec mai incolo, pe selari sau Smardan. Sunt 12 terase pe Smardan, vreo zece pe Strada Franceza si 13 pe selari. si o sa mai apara. Femeia de la magazia Teatrului de Comedie spune ca vin tot felul de oameni si intreaba de spatii de inchiriat, crezand ca-i administratorul blocului. Andrei, un tanar care se ocupa de magazinul "The Kitchen" de pe Smardan, spune ca se ruleaza multi bani prin zona. "E misto centrul vechi. Din pacate, pun mana pe el numai puscariasi, hoti si cocalari care au furat si au bani. Iar noi, care ar trebui sa-l avem, lucram pentru ei. Lor le merge superbine, vin foarte multi turisti si au vanzare. Cand au fost «Zilele Bucurestiului» a fost plin, ziceai ca avem bradu’ de Craciun si vara."
Radu Burduj, patronul de 24 de ani al clubului "Cool Cat" de pe Strada Gabroveni, momentan un sant flancat de localuri, spune ca o sa fie de la foarte bine in sus cand se vor reface strazile: "Centrul vechi arata mai bine si ruleaza mai multi bani. Tot dezvoltandu-se localurile, fiecare o sa gaseasca ceva pe placul lui". Alt tanar patron sta pe un scaun inalt langa barul pub-ului irlandez "St. Patrick" de pe Smardan si spune mandru: "Merg bine afacerile pe-aici. Centrul vechi a depasit mallurile ca trafic si vanzari". Tot pe Smardan, mai la vale, e un magazin cochet de cosmetice, "Manufaktura", care abia se vede dupa umbrelele terasei de alaturi. sefa magazinului, Arina Sauciuc, spune ca le-a dat voie si nu o deranjeaza. "Daca cineva vrea cu adevarat sa intre, o sa vina. E adevarat ca e un pic cam ingramadit, dar asta nu-i deranjeaza pe cei care beau si-si pierd timpul pe-aici.
Problema e cu strazile astea. Nu inteleg de ce au rascolit Lipscaniul anul trecut si l-au lasat asa toata iarna. Exact la fel s-a intamplat cu strada asta si cu Strada Franceza. Cei care au avut magazine pe strazile unde s-a «lucrat» au fost foarte afectati. Unii dintre ei au renuntat. Noi am fost niste norocosi, am ajuns aici cand strada era deja terminata." Mai putin fericit e patronul de la "St. George", un restaurant unguresc de pe Strada Franceza. Barbatul sta inauntru la masa cu cativa prieteni, cu laptopul alaturi, si spune ca "afacerea merge prost: incasari mici, chirii mari, caini, mizerie, tiganie, balamuc… De aici dezvolta tu". Nu vrea sa-si spuna numele, se intituleaza, in schimb, "un manager nemultumit".
Combinatia intre trendy si abject din centrul vechi atrage o multime de oameni. Pentru straini, e ceva exotic, un contrast fascinant. Pentru bucuresteni, surprinde esenta orasului. Un moment magic s-a petrecut pe Strada selari cand, intr-un miros devastator de urina, un englez asezat la o terasa de fite ii povestea unui prieten la telefon cat de mult ii place centrul Bucurestilor. A refulat canalul, explica supraveghetoarea de la "Atelier 35", o galerie de arta incremenita in spatele meselor de la terasa vecina.
» "Centrul vechi incepe sa renasca nu din gunoaie, ci in detrimentul lor"
Antropologul Bogdan Iancu spune ca "centrul vechi este in clipa de fata un amestec de sordid si glam in proportii greu de definit, in masura in care numeroasele baruri si cafenele chic se regasesc pe strazi care intersecteaza spatii pline de edificii ruinate. Centrul vechi incepe sa renasca nu din gunoaie, ci in detrimentul lor, prin reconversia unor spatii insalubre, dar cu un pret pe care inca nu-l citim: dispar, una cate una, si micile manufacturi care dadeau farmecul acelei zone".
Scriitorul Jean-Lorin Sterian, care a publicat in Playboy si a scris o carte despre lumea mondena a Capitalei, spune ca zona e prea turistica pentru el: "Seamana cu Váci Utca din Budapesta. Nu simt ca are vreun potential cultural real. Imi plac foarte mult cafenelele, sunt spatiul meu preferat de iesit, dar acolo sunt prea multe una langa alta".
Vasile Ernu, autorul cartii "Nascut in URSS", merge des la terasele din zona. "Recent, am facut niste filmari acolo pentru o televiziune rusa. stii ce am constatat? Ca starea Lipscanilor ii uimeste pana si pe cei veniti din lumea a treia. Nu exagerez: starea de degradare in care se afla centrul vechi nu poate fi intalnita nici in cea mai saraca dintre capitalele lumii (cel putin din alea pe care le cunoastem). Eu nu sunt pentru transformarea centrului intr-un anumit tip de lux burghez care sa aduca acolo numai crasme ultrascumpe. Insa trebuie restabilite aceste cateva conditii elementare: infrastructura, reabilitarea cladirilor. si oamenii vor sti ce sa faca acolo… Lipscaniul chiar poate deveni ceva exceptional."
E misto centrul vechi. Din pacate, pun mana pe el numai puscariasi, hoti si cocalari care au furat si au bani. Iar noi, care ar trebui sa-l avem, lucram pentru ei. Lor le merge superbine, vin foarte multi turisti si au vanzare. Cand au fost «Zilele Bucurestiului» a fost plin, ziceai ca avem bradu’ de Craciun si vara." Andrei
