După câteva luni de amânări, plimbări între plen şi comisii, certuri între deputaţi şi proteste în faţa Palatului Parlamentului, legea câinilor comunitari a fost votată ieri la Camera Deputaţilor. Actul normativ a avut 168 de voturi “pentru”, 111 voturi “împotrivă” şi 14 abţineri.
Ministrul Administraţiei şi Internelor Traian Igaş, care este şi deputat al PLD, partidul care a susţinut proiectul, a salutat adoptarea legii, motivând că aleşii locali au cerut în repetate rânduri legiferarea situaţiei maidanezilor care au împânzit străzile, punând în pericol sănătatea oamenilor.
Parlamentarii opoziţiei au argumentat însă că legislaţia nu va duce la rezolvarea problemei, pentru că localităţile care decid luarea câinilor de pe străzi s-ar putea trezi cu animale venite din localităţile care au decis lăsarea maidanezilor în teritoriu.
Legea prevede că edilii trebuie să consulte populaţia prin referendum, sondaje sau adunări de cartier, iar locuitorii decid dacă maidanezii vor fi sau nu eutanasiaţi. Fiecare primărie trebuie să-şi înfiinţeze şi finanţeze servicii de gestionare a animalelor, câinii din gospodării trebuie şi ei sterilizaţi, cu excepţia celor de rasă, iar persoanele care abandonează animale sau le hrănesc pe cele fără adăpost vor fi amendate. Condiţii mai dure au fost impuse şi pentru adopţia animalelor din adăposturi: acest lucru se poate face doar cu prezentarea unei dovezi că cel care adoptă are unde să ţină câinii şi are venituri suficiente pentru a-i întreţine.
Primăriile îşi fac socotelile
Deşi sună bine pe hârtie, legea nu este uşor de pus în practică pentru toate localităţile din România. Comunele şi oraşele mici, în special, au deja bugete insuficiente şi nu vor găsi uşor fonduri pentru servicii de gestionare a câinilor. În plus, angajarea de personal va fi dificilă, în condiţiile în care posturile din adminstraţia locală sunt blocate, spune primarul din Galaţi, Dumitru Nicolae. “Dacă nu suntem în stare să facem o lege bună, mai bine s-o copiem de la alţii,” adaugă el.
La nivel naţional, investiţiile ar trebui să se ridice la 50-70 milioane de euro doar în primă fază, estimează directorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), Robert Lorenz, în condiţiile în care doar 100 din cele peste 3300 de localităţi au servicii de gestionare a animalelor.
În Bucureşti, adăposturile au o capacitate totală de 300 de animale, în condiţiile în care lucrările de construcţie a adăpostului din Mihăileşti au fost sistate din lipsă de fonduri. Conform noii legislaţii, câinii trebuie ţinuţi în adăposturi 30 de zile. Dacă se decide eutanasierea maidanezilor, din cei 40.000 de câini de pe străzile Capitalei ar putea fi eutanasiaţi anual doar 3.000, în condiţiile în care sterilizările ar putea fi sistate. Viceprimarul Mircea Raicu spune însă că legea este bună, deoarece deschide mai multe posibilităţi de intervenţie, şi că problemele de buget pot fi rezolvate.
Şi primarul din Braşov, George Scripcaru, consideră că legea este bună, pentru că permite edililor să ia măsuri pentru a asigura protecţia cetăţenilor. Scripcaru spune însă că oraşul nu are probleme cu câinii comunitari, deoarece există adăposturi şi, în parteneriat cu un ONG, s-au făcut campanii de sterilizare.
Primarul din Constanţa, Radu Mazăre, spune că legea e binevenită şi că va face un sondaj pentru a afla părerea locuitorilor. „Ori stăm cu ei în oraş şi nu cheltuim, ori îi omorâm. Anul acesta am cheltuit opt miliarde de lei vechi, în condiţiile în care i-am prins, le-am dat drumul, pe cei bolnavi i-am omorât, dar nu i-am ţinut în adăposturi. Dacă ne apucăm să ţinem câinii în adăposturi, cheltuim nu opt miliarde, ci 100 de miliarde”, conchide Mazăre.
