Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI) se vor reuni pe 8 octombrie pentru a dezbate criza refugiașilor, în contextul în care, în cadrul întâlnirii de luni, nu s-a ajuns la nicio concluzie, informează Mediafax.
Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, care a prezidat reuniunea de luni, a declarat presei că “nu toată lumea este la bord”, relatează publicaţia electronică EUObserver.
Pe lângă opoziţia fermă a Ungariei, României, Cehiei şi Slovaciei, Polonia ar avea o poziţie ezitantă, potrivit unei surse europene, în timp ce Letonia, care nu a trimis un ministru la reuniune, ar fi de asemenea împotrivă.
Concluziile reuniunii, redactate de preşedinţia luxemburgheză a UE, arată că “toate statele membre îşi confirmă disponibilitatea de a participa” la schema de repartizare, o formulare care a generat confuzie, însă potrivit unei alte surse europene, francezii i-au convins pe ceilalţi miniştri că “disponibilitate” înseamnă “voluntar”.
Asselborn a afirmat însă că “este prea devreme pentru a adopta o decizie astăzi (luni-n.r.)” despre cum pot fi ajutate miile de persoane care îşi riscă vieţile pentru a ajunge în Uniunea Europeană. El a precizat că planul Comisiei este “o bază pentru un acord” care urmează să fie adoptat în octombrie. “Procedurile trebuie respectate”, a subliniat el.
Următorul pas este demararea discuţiilor la nivelul grupului de lucru din Consiliu, care reprezintă statele membre UE. Astfel, trebuie stabilite detaliile pentru ca o decizie formală să poată fi luată la o reuniune a Consiliului JAI din Luxemburg, pe 8 octombrie.
Dar o altă reuniune a miniştrilor ar putea fi convocată până la sfârşitul lunii, în urma deciziilor luate de câteva state membre pentru a limita fluxul de imigranţi la frontiere.
Germania a impus duminică controale la frontiera cu Austria, determinând măsuri similare din partea Austriei, Slovaciei şi Poloniei. Olanda a precizat că nu va urma exemplul Germaniei, dar va spori controalele poliţiei de frontieră.
“Acest Consiliu a permis realizarea unor progrese, a apărut o majoritate calificată asupra principiilor majore pe care voiam să le aplicăm”, a declarat ministrul francez de Intrerne, Bernard Cazeneuve, după reuniune.
Însă oficialii UE speră să evite un vot al majorităţii calificate pentru a adopta propunerea de repartizare a Comisiei în pofida opoziţiei anumitor state. Dacă forţăm un stat membru să accepte oameni pe care nu îi vrea am putea crea alte probleme, a remarcat un oficial UE.
Între timp, miniştrii au adoptat un plan iniţial al CE care prevede repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia pe o perioadă de doi ani.
Dezbaterea îndelungată pe tema repartizării imigranţilor a fost însoţită de alte acorduri, privind sporirea controalelor la frontierele externe şi aplicarea unei politici mai puternice de repatriere a celor care nu au dreptul de a rămâne în UE.
Centre speciale de carantină pentru noii sosiţi vor fi înfiinţate în Grecia, pentru amprentarea, identificarea şi înregistrarea imigranţilor. Cei care nu îndepliesc criteriile pentru protecţie internaţională ar putea fi reţinuţi şi repatriaţi. Agrnţia de frontiere a UE, Frontex, va avea un rol mai activ în expulzarea imigranţilor.
Planul incude de asemenea crearea unei liste cu ţări de origine sigure, din care vor face parte statele din vestul Balcanilor, dar nu şi Turcia. Statele membre UE vor putea repatria mai uşor imigranţii originari din aceste ţări, ale căror cereri de azil sunt respinse.
Miniştrii au convenit de asemenea să mărească fondurile pentru taberele de refugiaţi sirieni gestionate de UNHCR. Aproximativ patru milioane de sirieni trăiesc în tabere, dintre care mai mult de jumătate în Egipt, Irak, Iordania şi Liban. Turcia găzduieşte 1,9 milioane de sirieni, iar alţi 24.000 sunt înregistraţi în Africa de Nord. Fondurile suplimentare vor veni de la bugetul UE şi de la statele membre.
