Deși s-a vorbit în repetate rânduri de o distanțare a lui Mihai Tudose de linia Dragnea, deși s-au adus argumente că premierul le-a pus gând rău miniștrilor Carmen Dan și Lia Olguța Vasilescu – oamenii de forță, fideli șefului PSD –, există suficiente elemente care să ne arate că sângele de social-democrat al șefului Executivului apă nu se face.
Tudose nu se poate abține să nu ia în derâdere lucruri a căror gravitate nu o pricepe, cum ar fi inițiativa ministrului Educației, Liviu Pop, de a tipări zeci de manuale de sport. „Dacă pe data de 15 septembrie toate manualele școlare sunt pe bancă, cuminți, așteptând elevii la școală, eu cred că domnul ministru Liviu Pop poate să ne prezinte și manualul de colorat pentru ora de sport, e dreptul lui să imagineze așa ceva. La Academia Națională de Educație Fizică și Sport, știți, se fac cursuri pe manuale, dar haideți întâi să învățăm copiii să alerge, să se miște, să se dezvolte corespunzător și mai puțin după manual. Adică, dacă la ora de sport stăm tot în clasă, cu manuale, e în regulă, nu știu cum arată caietul de teme pentru acasă la sport. O să aprofundăm subiectul cu domnul ministru, eu sunt convins că a fost o glumă“, a spus Mihai Tudose.
Asta se traduce cam așa: Liviu Pop poate face orice prostie, atât timp cât va rezolva singura problemă care îl interesează pe premier. Încurajat, probabil, de lipsa de reacție a premierului, Liviu Pop a mai lovit o dată. Într-o singură zi, fără argumentare sau dezbateri, lucruri normale în democrație, a decis să interzică toate materialele didactice auxiliare. Nu l-am auzit pe premier cerându-i lui Pop să termine odată cu experimentele pe elevi anunțate deja – o nouă lege a educației, manuale la dirigenție, cu telefon sau fără la ore – și să se concentreze pe diminuarea abandonului școlar, creșterea gradului de profesionalizare al profesorilor, corelarea aptitudinilor școlare cu piața muncii.
Tudose, cu cinci mandate de parlamentar PSD, nu s-a putut îndepărta de țâfna pe care, spre exemplu, Victor Ponta o folosea atunci când îi lipseau argumentele.
Mihai Tudose a afirmat că, în 2016, acciza a fost scoasă şi nu a scăzut preţul la benzină şi motorină, iar „companiile au demonstrat că nu prea au avut nici profit“. „Ia să vedem, dacă o punem la loc, prețurile cresc? Eu cred că nu vor creşte. Totuşi, perioada aia de romantism când făceau ce voiau pe aici s-a cam închis“, a afirmat şeful Guvernului. Aici s-a strecurat și o minciună “nevinovată“, după o altă rețetă cunoscută a PSD: când suntem la înghesuială, negăm evidența, pentru că a doua zi, chiar dacă retractăm, nu mai interesează pe nimeni. Adevărul omis de Tudose a fost că, imediat ce euroacciza la carburanți de fost eliminată, preţurile carburanţilor s-au ieftinit, în medie, cu 50 de bani pe litru.
Tudose nu rezistă tentației naționalismului, lucru evident din forma în care a ales să se certe cu băncile. Guvernul are toate pârghiile să reglementeze piața bancară dacă deține date certe că aceste instituții financiare nu se comportă corect, încalcă normele BNR sau își externalizează profitul. În schimb, Tudose apelează la insinuări și șopârle, pozând în salvatorul național care luptă cu monstrul financiar-
bancar. „Nimeni nu poate să înţeleagă că o instituţie bancară funcţionează 5-7-10 ani consecutiv în pierdere. Pe clădirea scrie că e bancă, nu Crucea Roşie sau o instituţie de caritate. Sediile arată binişor spre foarte bine, salariile sunt bune spre foarte bune. Domniile lor dovedesc o imaginaţie debordantă în a-şi externaliza profiturile. Nu mai merge! Venim cu diverse lucruri pe reglementări fiscale, ţintite pe domeniu. Mai mult, chit că este secretul bancar, eu îmi asum la un moment dat să fac publice nişte date. Dau un exemplu-două de bănci. Ştiu că o să o păţesc, dar am să o fac ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, ăia ne fură şi că, din 40 de bănci, avem 20 de bănci bune, 19 care-şi revin şi una care continuă să creadă că e mai deşteaptă decât noi, românii“, zice Tudose.
O declarație pe care ai tot dreptul să o faci la o bere, înjurând în piață când crește cursul la euro și tu ai rate sau, seara, la țară, în fața porții cu vecinul care știe el că străinii și băncile sug sângele poporului muncitor.
