Petrom, ExxonMobil, Lukoil, Romgaz și Sterling Resources sunt companiile care vor fi exceptate de la plata taxei pentru construcții speciale. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, la o conferință, în SUA. O astfel de decizie poate distorsiona piața?
„Venim în întâmpinarea nevoilor investitorilor şi ne dorim crearea unui cadru fiscal de dezvoltare sustenabilă, pro business. În acest sens, am găsit o soluţie să exceptăm de la impozitare construcţiile situate pe platformele off-shore de exploatare din Marea Neagră. Acest lucru este important de avut în vedere pentru investiţiile pe care le veţi derula în ţara noastră”, a declarat ministrul Finanțelor, la conferinţa World Affairs Council, din oraşul american Houston (Texas). De ce guvernul creează un “cadru fiscal de dezvoltare sustenabilă, pro business” doar pentru aceste companii și nu pentru toate firmele din România? O astfel de decizie favorizează anumite societăți comerciale, distorsionând piața? De asemenea, poate fi considerată scutirea de la plata unor taxe doar a unor companii ajutor de stat? Întrebarea am adresat-o Ministerului Finanțelor, Consiliului Concurenței și Comisiei Europene – Directoratul pentru Concurență. Însă, până la închiderea ediției nu am primit nici un răspuns.
Marile companii nu plătesc, micii producători agricoli – da
Introducerea taxei pe stâlp a afectat puternic investițiile, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, considerând că aceasta este principala cauză pentru care România a intrat în recesiune tehnică. Iar, agricultura a fost o victimă colaterală. Consultantul fiscal Gabriel Biriș arată că, deși inițial erau vizate doar companiile energetice, în final au fost afectate parcurile industriale, dar și agricultura (ferme, solare etc.).
Cum văd cei ce activează în sectorul agricol scutirea unor companii de la plata taxelor? “Este o distorsiune în piață. Micii producători agricoli vor plăti această taxă, în vreme ce marile companii care exploatează resursele din Marea Neagră vor fi scutite. Înseamnă că pentru Guvern este mai interesantă Marea Neagră decât agricultura”, este de părere Horațiu Raicu, secretar general Agrostar. “De la 1 ianuarie taxa se reduce pentru toată lumea la 1%, iar pentru cei din Marea Neagră va fi zero. Înțelegem de ce Guvernul îi scutește de plata taxei: sunt mai mari, mai frumoși și au avioane puternice. Bine măcar că au redus taxa pe construcții speciale. Cât despre Comisia Europeană nu cred că o va considera o distorsiune a pieței. Ei au un cuvânt de spus doar atunci când au interesul”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
O taxă pentru FMI
Taxa pe construcții speciale a fost introdusă la începutul anului, fiind propusă de fostul ministru delegat pentru Buget Liviu Voinea încă din toamna lui 2012. Taxa se aplică pentru construcțiile care nu intrau în sfera de impozitare, cum ar fi stâlpi, rampe, platforme betonate, altele decât imobilele de producție sau birouri, care erau deja impozitate.
Taxa de stâlp se plătește în două rate anuale. După prima declarare a reieșit că statul va încasa mult peste valoarea estimată inițial în negocierile cu FMI, respectiv de 500 milioane de lei. Actualele estimări arată că încasările din taxa pe construcții speciale vor depăși în acest an 1,5 miliarde de lei.
Introducerea acestei taxe și creșterea accizelor la carburanți au reprezentat principalele argumente ale autorităților române în negocierile cu FMI și Comisia Europeană pentru ca instituțiile internaționale să accepte creșterea cheltuielilor bugetare pentru acest an. Gabriel Biriș spune că “ordonanța referitoare la taxa pe construcții speciale a fost publicată în Monitorul Oficial fără să fie nimeni întrebat. Nici măcar nu a existat anterior vreun zvon legat de această taxă. Consultările se fac abia acum”.
