Cele patru bratari dacice aduse in tara si prezentate ieri cu mare pompa nu fac parte din patrimoniul cultural roman. Acest amanunt, confirmat si de secretarul general al Ministerului Culturii si Cultelor, Virgil Nitulescu, este extrem de important pentru dosarul penal intocmit de procurorii din Alba, in legatura cu aceste bratari, denumit “Aurul dacilor”. In acest caz au fost trimise in judecata mai multe persoane, acuzate ca au prejudiciat patrimoniul cultural national prin sustragerea bratarilor din situri. Procurorii nu au verificat insa daca aceste podoabe fac parte din patrimoniul cultural national. O parte a cazului “Aurul dacilor”, cu privire la fostul premier Adrian Nastase si deputatul PSD Dan Iosif, sta de luni de zile in sertarele Parchetului General, dupa ce a fost repartizat tocmai procurorului care a solutionat fara a respecta prevederile legale toate plangerile depuse in cazul “Aurul dacilor”, Gabriela Zlata.
Cazul “Aurul dacilor”, intens mediatizat de mai multi ani, se contureaza a fi un mare… fas. Asta pentru ca mult-trambitatele bratari nu fac parte din patrimoniul cultural national. Sunt doar banuite a face parte, insa nu au fost niciodata inregistrate la Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), asa cum cere legea. In conferinta de presa care a avut loc in urma cu doua zile, reprezentantii MCC, impreuna cu procurorul general adjunct de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba, Lazar Augustin, au declarat ca aceste podoabe sunt parte integranta a patrimoniului cultural national. Ba, mai mult, secretarul general al MCC, Virgil Nitulescu, s-a lansat in teoria ca “descoperirea si aducerea acestora in tara ar putea schimba istoria Romaniei, iar bratarile apartin epocii lui Burebista”. Lazar isi exprima convingerea ca statul roman isi va recupera banii de la cei gasiti vinovati si se declara mandru de faptul ca a colaborat cu autoritati internationale pentru a descoperi “filiera sarba”. Numai ca, in cursul zilei de ieri, lucrurile s-au schimbat. Intr-o discutie telefonica cu reporterii “Romania libera”, secretarul general al MCC, Nitulescu, a recunoscut ca bratarile nu fac parte din patrimoniul cultural national. Acesta a admis ca MCC nu le are in evidente, asa cum cere legea pentru a fi considerate parte a patrimoniului: “Din patrimoniu nu fac parte decat obiectele care sunt inscrise in patrimoniu, in urma unui ordin al ministrului MCC, care se publica in MO. In acest caz, obiectele nu fac inca parte din patrimoniu, pentru ca nu s-au facut nici macar fisele in vederea clasarii”.
Secretarul general a sucit-o cand a fost intrebat cum sunt protejate siturile. Acesta a spus ca “sunt destul de greu de protejat, pentru ca se afla in zone muntoase, cu acces dificil. Primaria locala este obligata, impreuna cu Jandarmeria, sa ia masuri fizice pentru protectia sitului, dar e foarte greu”.
“Podoabele” – bumerang pentru anchetatori
Faptul ca bratarile nu sunt inregistrate ar fi putut fi descoperit usor si de anchetatori, daca acestia ar fi accesat pagina de web a MCC. In plus, in afara de cateva miliarde de lei vechi cheltuite pentru finalizarea “anchetei”, si pentru cele peste 40 de telearestari, procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba, Lazar Augustin, a “omis” doua lucruri ce trebuiau sa stea la baza acesteia: dovada ca bratarile au fost sustrase din interiorul siturilor arheologice si faptul ca acestea fac parte din patrimoniul cultural national. Ca atare, in prezent, procurorii nu pot dovedi decat prin martori indirecti ca bratarile au fost sustrase din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Martorii folositi de procurori pentru a strange “probe” in dosarul “Aurul dacilor” sunt arestati de mult timp intr-un alt caz facut celebru de aceiasi magistrati, “Spuma si Bibanu”. In acest din urma dosar exista in instanta o adresa de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba, semnata de procurorul general Vasile Luha, prin care acesta le aduce la cunostinta judecatorilor ca inculpatii au “colaborat” cu anchetatorii, in sensul ca au dat informatii pretioase despre inculpatii din “Aurul dacilor”, iar pedeapsa primilor ar trebui micsorata. Speranta procurorului Lazar, ca aducerea in tara a bratarilor i-ar fundamenta cazul, a ramas desarta. Pentru ca “recuperarea” bratarilor a insemnat tocmai distrugerea imaginii de “dosar greu” pe care Lazar s-a chinuit s-o creeze, probabil de dragul unei functii din Parchetul General, detinuta odata. Procurorul general adjunct nu a putut fi contactat pentru a-si spune punctul de vedere. Fara a ne pronunta cu privire la vinovatia sau nevinovatia inculpatilor din cazul “Aurul dacilor”, este de criticat modul in care sunt ocolite, de catre anchetatori, caile procedurale prevazute expres de lege pentru a-si face datoria, punand astfel, in pericol, chiar soliditatea unor cazuri.
Zlata nu ia praful
de pe dosare
Seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica (UPC), procurorul Marius Iacob, a declarat in urma cu doua zile, in cadrul conferintei de presa, ca Directia Nationala Anticoruptie a transmis, in 2006, o disjungere din cazul “Aurul dacilor”, referitoare la fostul premier Adrian Nastase si senatorul PSD, Dan Iosif, cercetati pentru tainuire. Iacob a apreciat ca cercetarile sunt avansate si, in maxim o luna, se va lua o decizie. Surse din cadrul institutiei ne-au informat insa ca, desi dosarul a ajuns la Sectia de UPC in aprilie 2006, nu s-au miscat prea multe file, nefiind audiati nici Nastase, nici Dan Iosif. Explicatia este simpla. Cazul a fost repartizat de fostul sef al Sectiei, Alexandru Vancea, procurorului Gabriela Zlata, despre care ziarul nostru a dezvaluit ca nu respecta in nici un fel procedura penala. Acelasi procuror care, fara a face un act in cauza si fara a audia pe cineva, a dat neinceperea urmaririi penale pentru procurorul Lazar si Emilia Dinu, reclamati de inculpatii din “Aurul dacilor” si “Spuma si Bibanu”. Interesant de vazut ar fi daca procurorul Zlata nu se incadreaza in prevederile articolului 48, lit. d din noul Cod de Procedura Penala, care prevede ca procurorul este incompatibil atunci cand “exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma”.
Nastase sare la gatul magistratilor
Presa centrala a prezentat implicarea lui Adrian Nastase in dosarul “Aurul dacilor” ca o stire de ultima ora. Numele fostului premier a aparut insa in acest caz la inceputul anului 2006, atunci cand s-a anuntat ca Directia Nationala Anticoruptie a inceput cercetarile privindu-i pe Nastase si Dan Iosif, cu referire la cazul mai sus amintit. Dosarul aflat in prezent la Parchetul General in care cei doi sunt banuiti de comiterea infractiunii de tainuire reprezinta doar o disjungere venita de la DNA. Reactia lui Nastase a venit de abia ieri. Acesta a anuntat ca ii va reclama la Consiliul Superior al Magistraturii pe procurorii care instrumenteaza dosarul “Aurul dacilor”' pentru “lipsa de profesionalism”. Nastase i-a nominalizat in context pe procurorii Augustin Lazar, Victor Campean si Marius Iacob. Previzibil, deputatul PSD a negat orice acuzatie adusa in dosarul obiectelor de patrimoniu.
