La campie, din cauza arsitei din timpul verii, care usuca pana si ochii in cap, vrabiile si alte pasari de camp cauta umbra, racoare si putina umezeala. O fantana poate fi locul ideal pentru construirea unui cuib. Intre pietrele rotunde care coboara pana la apa se gaseste suficient loc pentru cateva oua cuibarite cu grija pe un pat de paie si vreascuri. Puii de vrabie cresc aici feriti de orice pericole. In arsita dupa-amiezii din fantanile de la campie se aud ciripituri si cantece de veselie care o fac pe vrabia-mama sa-si recunoasca puii. Cu timpul, vine si momentul primului zbor. Puii isi incearca norocul aripilor zburand spre cer. Insa la cele doua capete ale fantanii cerul lumineaza la fel de frumos.
Fantana oglindeste cerul. Cerul spre care se ajunge fara a infrunta gravitatia le da puilor speranta si incredere rapida ca au invatat sa zboare, pentru scurt timp, murind inecati. Ceilalti, care se inalta cu greutate in vazduh, intalnesc lumina si adevaratul cer.
"Cerul din lut" este imaginea generica a lucrarilor lui Emil Dumitras, ambitia artistului de ridicare metaforica a pamantului pe bolta cereasca. Cu siguranta aceasta este una dintre cele mai solide preocupari simbolice ale unui ceramist, indiferent de mijloacele prin care se exprima acesta.
Pamantul imaginat ca cer insorit sau instelat, senin sau cu nori, vibreaza catre o interpretare apropiata spiritului oriental. "Fragmentele de cer" sunt montate in panouri sau forme masive de lemn. Efectul pamantului – cer ars, izbucnit ca o magma vulcanica din seva lemnului – deschide apetitul privirii catre sensibilitati gregare, organice. Craclurile vascoase ale lutului glazurat in rosu aprins se intrec cu senzatia asfintitului. Cateva dintre formele lui Emil Dumitras seamana a corpuri ceresti, meteoriti ori planete nedenumite si inca nedescoperite. Altele sunt interpretari expresive de nori din lut, vant din pamant, soare, astre si lumini. De mari dimensiuni, aceste corpuri ceresti ori forme astronomice alcatuiesc bolta universului creat artistic de Emil Dumitras.
Parcursul sau simbolic catre substanta materiei, inversandu-i sensul, interpretandu-i textura, face recurs la mitologie. Cerul din lut poate fi nostalgia genezei mai multor lumi care odata erau una singura, inainte ca cerul sa se separe de pamant. Daca spre cer se ridica spiritele naturii, iar in pamant se amesteca trupurile fiintelor, atunci cerul de lut ar putea functiona ca loc de intalnire a celor doua, intr-o noua forma de creatie.
