Sub presiunea aripii celei mai conservatoare a majorităţii sale, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, a anunţat intenţia de a demisiona la finele lui octombrie.
Diviziunile din Partidul Republican din SUA au izbucnit la lumina zilei odată cu demisia preşedintelui (speakerul) Camerei Reprezentanţilor, contestat de aripa conservatoare care îi reproşează o lipsă de combativitate contra lui Barack Obama şi a democraţilor.
Spre surpriza generală, John Boehner, 65 ani, şi-a anunţat colegii că va demisiona din Congres la 30 octombrie, constatând imposibilitatea de a unifica partidul. El ocupă acest post, al doilea în ordinea succesiunii prezidenţiale după vice-preşedinte, din ianuarie 2011 şi se confruntă de câteva luni cu o gherilă a aripii drepte a Partidului Republican, care se opune compromisurilor speakerului cu tabăra democrată, în special pentru asigurarea funcţionării statului federal. Această aripă dreapta, minoritară, consideră că leadershipul republican al Camerei nu apără suficient valorile conservatoare.
Vizibil emoţionat, Boehner a explicat ziariştilor că avea în vedere să demisioneze la finele anului, dar vineri a decis să devanseze anunţul, sigur că va câştiga votul de încredere pe care rebelii îl pregăteau. „Această furtună prelungită asupra conducerii Camerei ar cauza daune ireparabile instituţiei”. Boehner va abandona şi postul de reprezentant al statului Ohio, ocupat fără întrerupere de 25 de ani.
Democraţii au văzut în demisia lui Boehner mâna unei facţiuni „extremiste” care de cinci ani nu a făcut decât să agraveze polarizarea politică americană. John Boehner „este persoana care înţelege că pentru a guverna nu poţi avea 100% din ce vrei, trebuie să lucrezi cu oameni care nu sunt de acord”, preciza Barack Obama.
Boehner a declarat că nu este sigur că plecarea sa rezolvă disensiunile dintre cei doi aliaţi tradiţionali care coabitează în cadrul Partidului Republican din 2010. De o parte, republicanii zişi tradiţionali, conservatori în fond dar realişti în ce priveşte responsabilităţile puterii, de când deţin cheile Congresului.
De altă parte, câteva zeci de aleşi odată cu valul anti-Obama, Tea Party poziţionaţi în frondă şi partizani ai intransigenţei asupra reducerii cheltuielilor publice sau avortului. Speakerul a fost nevoit să negocieze cu propria sa majoritate, o confruntare permanentă care din 2011 a provocat criză după criză. Boehner a trebuit să respingă asalturile rivalilor săi republicani în ianuarie 2013 apoi din nou în ianuarie 2015. În septembrie, aceşti aleşi foarte ideologici au încercat în van să îl înlăture. Acest sentiment insurecţional alimentează în parte succesul outsiderilor candidaţi la investitura republicană pentru prezidenţialele din 2016. – Donald Trump, Ben Carson sau Carly Fiorina.
Tea Party, maeştrii blocajelor
Fronda este întreţinută de neputinţa Partidului Republican de a suprima, de exemplu reforma de sănătate de care preşedintele Obama şi-a legat numele, de a impune construirea conductei petroliere Keystoen sau să blocheze (înaintea deciziei unui judecător federal) decretele prezidenţiale pentru facilitarea vieţii migranţilor ilegali prezenţi pe solul american.
Decişi să abroge reforma sistemului de sănătate dorită de Obama, prin şantajul lor, aleşii au provocat un blocaj parţial al statului federal timp de două săptămâni în 2013, prima după 1996. Americanii au considerat Partidul Republican iresponsabil, dar pentru Tea Party, victoria era în altă parte – aleşii săi puteau susţine în faţa alegătorilor că nu se abat niciodată de la principii.
„Republicanii din Tea Party şi cei din conducere nu au diferenţe profunde asupra fondului, este mai ales vorba de o problemă de strategie şi de a şti dacă trebuie să faci „compromisuri şi această problemă nu s-a disipat” consideră Steven Smith, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Washington din St Louis. Astăzi, puterea lor este atât de mare încât ameninţă să paralizeze din nou statul federal începând de joia viitoare, debutul anului bugetar, din cauza unei controverse asupra avorturilor operate în clinicile organizaţiei de planing familial Planned Parenthood, care primeşte fonduri publice. Tea Party condiţionează votul pentru o lege de finanţare de suprimarea creditelor pentru Planned Parenthood, ceea ce Obama refuză. Tea Party ştie că dacă în Congres nu se ajunge la acord asupra bugetului federal înainte de octombrie, guvernul riscă un „shutdown” – întrerupere administrativă a activităţilor sale. Ceea ce ar trebui să fie evitat – John Boehner, eliberat de presiuni interne, va căuta susţinerea democraţilor pentru a determina adoptarea unei legi de finanţare până pe 11 decembrie.
Potrivit analiştilor, este posibil ca viitorul speaker al Camerei Reprezentanţilor să fie mai la dreapta decât Boehner şi mai puţin susceptibil să coopereze cu Casa Albă. Pentru moment, favoritul pentru succesiunea lui Boehner este numărul doi al grupului republican, Kevin McCarthy, un californian liniştit care face legătura între moderaţi şi Tea Party. Prima sa probă va veni rapid, Congresul fiind chemat să crească limita datoriei înainte de noiembrie, pentru evitarea unei încetări de plăţi.
