NATO a acuzat din nou, marţi, Rusia că avioanele sale au intrat intenţionat de două ori în spaţiul aerian al Turciei în timpul campaniei aeriene în Siria. Irakul, următoarea ţintă a Moscovei?
„Nu este un accident. Este vorba de o violare serioasă“, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, referindu-se la incidentele din ultimele zile între avioanele de luptă ruse şi cele turce în apropierea frontierei siriene, şi a cerut Moscovei ca „asta să nu se mai repete”. Stoltenberg s-a declarat preocupat de faptul că aviaţia rusă desfăşurată în Siria nu are ca ţintă principală grupul terorist Statul Islamic, ci vizează „alte grupuri de opozanţi” la regimul lui Bashar al-Assad. De partea sa, Turcia a convocat marţi pentru a doua oară în două zile ambasadorul Rusiei la Ankara pentru a „protesta ferm” după violările spaţiului său aerian de către avioanele ruse. Turcia se opune participării Rusiei la războiul din Siria şi Ankara a propus de câteva luni crearea unei zone de excludere aeriană la frontiera sa cu Siria dar luni, vice-ministrul de Externe al Rusiei, Mihail Bogdanov, a repetat că ţara sa este „contra”. Bashar al-Assad este un motiv de fricţiune între Ankara, care cere plecarea acestuia în timp ce Moscova îl susţine necondiţionat.
Ambasadorii celor 28 de state membre ale Alianţei transatlantice au avut o reuniune de urgenţă la Bruxelles pentru a răspunde acestor „violări inacceptabile ale spaţiului aerian turc” din partea avioanelor ruse care bombardează în Siria. În comunicatul final, „Aliaţii au notat extremul pericol al unui astfel de comportament iresponsabil. Ei au cerut Rusiei să înceteze şi să explice imediat aceste violări”.
Secretarul american de stat, John Kerry, a avertizat că incidentul ar fi putut duce la doborârea avionului rus de către Turcia şi este posibil dacă astfel de situaţii se vor repeta. Rusia a recunoscut eroarea sa după ce avioanele sale au violat spaţiul aerian turc „din cauza condiţiilor meteo” şi totul a durat doar „câteva secunde”. O sursă militară siriană a anunţat că „aviaţia rusă în coordonare cu aviaţia siriană” au lovit poziţii ale SI în Palmira şi în împrejurimi şi au distrus 20 vehicule blindate, trei depozite de muniţii şi trei lansatoare de rachete. Agenţia siriană oficială de ştiri, Sana, a declarat că loviturile aeriene ruse au vizat ţinte SI în provinciile Hama, Lattaquia, Homs şi Idlib. Numai că oraşele citate sunt controlate de diferite grupuri rebele care luptă contra regimului de la Damasc. Joia trecută, raidurile ruse au vizat oraşele Kafranbel şi Jisr al-Shoughour din Idlib, provincie unde SI nu este prezent, fiind controlată de Jaish al-Fatah (Armata de cucerire), o coaliţie care reuneşte formaţiuni islamiste şi grupări moderate provenite din Armata siriană liberă. Toate luptă contra SI şi contra forţelor lui Bashar al-Assad. Provincia Idlib este strategică, oferă acces la frontiera turcă şi mărgineşte „reduta alawită”, bandă de coastă loială clanului Assad unde ruşii dispun de o bază militară la Tartous. „Intervenţia Rusiei este foarte clară – vrea distrugerea rebelilor moderaţi”, afirmă Thomas Pierret, specialist în Siria şi conferenţiar la Universitatea din Edinburgh.
Încă de la debutul ofensivei lor aeriene, ruşii sunt acuzaţi că vizează rebelii şi nu SI. Senatorul american Jihn McCain declara că bombardamentele din primele zile au ţintit rebelii antrenaţi şi finanţaţi de CIA, cu scopul de a combate grupul SI. Aceleaşi acuzaţii din partea rebelilor sirieni care au confirmat că au fost bombardaţi de avioanele ruse.
Putin îşi „scapă“ avioanele şi în Irak?
Intervenţia rusă în Siria continuă fără respiro de miercurea trecută, prima zi a operaţiunilor. Moscova se declară decisă să ducă războiul contra grupului terorist SI până la victorie şi, potrivit unor responsabili ruşi, bombardamentele contra poziţiilor organizaţiei teroriste ar putea continua asupra teritoriului irakian. „Rusia este pregătită pentru operaţiuni de bombardament şi în Irak”, titrează cotidianul rus „Nezavissimaia Gazeta” citând declaraţia generalului Andrei Kartapolov, potrivit căruia „nu numai că vom continua bombardamentele, dar le vom intensifica”.
Un director de departament din ministerul de Externe, Ilia Rogacev, afirma că Rusia ar putea bombarda teroriştii asupra teritoriului irakian dacă Irakul va cere Moscovei. Teoretic, autorităţile irakiene nu se vor opune dorinţei ruse, având în vedere că la 3 octombrie premierul irakian, Haider Al-Abadi, afirma că nu vede „nici o problemă ca Rusia să bombardeze SI în Irak dacă operaţiunile vor fi coordonate cu noi”.
Contrar a ceea ce declara la Madrid secretarul american al Apărării, Ashton Carter, care consideră că loviturile ruse în Siria dezvăluie o „strategie perdantă”, angajamentul Rusiei în Siria a dus la fuga din ţară a peste 3.000 de extremişti aparţinând în principal SI. Ei au fugit în Iordania din cauza progresării armatei siriene pe toate fronturile. Semn că militarii ruşi aflaţi deja în Siria, asemenea „omuleţilor verzi” din estul Ucrainei, acționează alături de forţele Damascului.
