A doua zi după cel mai grav atentat terorist comis în Bangkok, autorităţile thailandeze erau în căutarea unui suspect identificat de camerele de supraveghere din zona exploziei puternicei bombe, care a ucis 21 de persoane.
Marţi, a doua zi după atentatul care a lovit centrul Bangkokului, ucigând 21 de persoane şi rănind alte 120, o mică bombă a fost lansată de pe un pod asupra pasagerilor, fără să rănească pe cineva, dar a tensionat şi mai mult atmosfera în metropola thailandeză. Bangkok este încă în stare de şoc după atentatul de luni seară, când o bombă puternică a explodat în centrul oraşului în faţa unui sanctuar dedicat zeului hindus Brahma.
Explozia a zguduit artera principală din Ratchaprasong, în inima unui cartier modern, cu centre comerciale şi hoteluri de lux, foarte frecventate de miile de turişti veniţi din sud-estul asiatic. Citând surse din poliţie, Bangkok Post a relatat că bomba era compusă din trei kg de trinitrotoluen (TNT) şi avea ca scop uciderea cât mai multor persoane la o oră de mare afluenţă în templul hindus Erawan, loc de rugăciune extrem de popular pentru budiştii din Thailanda şi turiştii asiatici.
„Suspectul” de pe camerele video
Autorităţile thailandeze, luate prin surprindere de puterea inedită a atentatului şi prea puţin experimentate în acest domeniu, caută să descopere identitatea autorului atacului, rămasă încă un mister. Singurul element substanţial de care dispune poliţia îl reprezintă câteva imagini prinse de camerele de supraveghere în care un tânăr cu un rucsac în spate intră în sanctuarul Erawan, locul atentatului, şi apoi îl părăseşte 15 minute mai târziu, fără a mai avea rucsacul.
Atentatul nu a fost revendicat, dar junta arată deja cu degetul opoziţia „roşie” şi, dacă ipoteza se confirmă, ar putea ca „Ţara Zâmbetului” să se afle în pragul unui nou ciclu de violenţă politică. „Este cel mai grav atac comis vreodată în ţara noastră”, declara ieri premierul Prayuth Chan-ocha, şeful juntei, precizând că „am reperat un suspect pe camerele de supraveghere, îl căutăm”, după care a lansat o informaţie capitală – omul ar face parte „dintr-un grup antiguvernamental cu baza în nord-estul Thailandei”.
„Roşii“ contra „Galbeni“
Or, această regiune este bastionul „roşilor”, fideli clanului Shinawatra, care i-a adus la putere prin votul la urne pe Thaksin, apoi pe sora sa, Yingluck, busculând establishmentul regalist al capitalei. Cei doi premieri, denunţaţi pentru corupţia lor insaţiabilă, au fost succesiv înlăturaţi prin lovituri militare de stat în 2006 şi apoi în mai 2014. De fiecare dată, sfidând verdictul urnelor, armata s-a impus ca judecător de pace în conflictul dintre „Cămăşile Roşii” şi burghezia „galbenă” din Bangkok şi din sud. Declaraţiile generalului Prayuth lasă de înţeles că ar fi vorba de un atentat organizat din raţiuni politice interne, care se înscriu într-un conflict violent ce loveşte Siamul de un deceniu. La rândul său, generalul Prawit Wongsuwan, vice-premier şi ministru al Apărării, afirma că organizatorii atentatului au vizat turişti străini şi „distrugerea economiei şi turismului, pentru că atentatul a fost comis în inima cartierului de afaceri din Bangkok”.
Thaksin, forţa din Dubai
O astfel de ipoteză acreditează şi teza unui atentat comis de opoziţia „roşie”. Slabele performanţe ale economiei thai afectează de câteva luni popularitatea juntei şi au redus fluxurile turistice. Tragedia de luni riscă să dea o nouă lovitură turismului, care îşi revenise uşor după tulburările politice, această ramură asigurând singură 17% din PIB. Teoria unei implicări a „Cămăşilor Roşii” în atentat, dacă se confirmă, ar marca un nou prag al violenţelor în conflictul politic ce sfâşie cele „două Thailande”. De la lovitura de stat din mai 2014, fostul premier Thaksin Shinawatra, în exil în Dubai, a cerut trupelor sale să dea dovadă de reţinere, dar după ce şi-au văzut spulberată victoria lor electorală de către militari, susţinătorii săi cei mai radicali sunt decişi să-şi ia revanşa. Iar săptămâna trecută Thaksin a cerut alegătorilor să respingă noua Constituţie pe care junta doreşte să o adopte prin referendum. Confirmarea unei implicări a „roşilor” va oferi militarilor pretextul unei dominări mai puternice asupra ţării, pe care deja o conduc cu mână de fier. Şi ar pune capăt armistiţiului impus manu militari prin lovitura de stat din mai 2014.
Trei ipoteze
Specialiştii şi autorităţile au în vedere mai multe ipoteze, dar nici un element nu permite favorizarea uneia dintre ele. Extremul sud al Thailandei este prins de o insurecţie separatistă musulmană recurentă, care s-a intensificat puternic după 2004. Această rebeliune etno-naţionalistă – locuitorii din sud sunt 80% malayesieni musulmani – a provocat moartea a 6.500 de persoane în ultimul deceniu prin atentate cu bombă sau focuri de armă, dar niciodată rebelii nu şi-au extins acţiunea dincolo de teritoriul revendicat.
Opozanţii juntei
A doua ipoteză: atentatul ar putea avea legătură cu situaţia politică foarte tensionată în care se află regatul după lovitura de stat din 22 mai 2014. Junta militară, care a restrâns libertăţile publice şi încearcă să pună în funcţie o Constituţie ce ar limita puterile politicienilor aleşi, se confruntă cu o rezistenţă din ce în ce mai puternică din partea diferitelor segmente ale populaţiei, în special studenţi, universitari şi „Cămăşile Roşii” (partizanii fostului premier Thaksin Shinawatra, a cărui soră, Yingluck, conducea guvernul înlăturat de puci).
O facţiune militară
A treia posibilitate, puţin evocată în media locală, ar fi cea a unei facţiuni militare, sau a poliţiei, rivală grupului de generali care controlează ţara. Premierul Prayuth Chan-ocha a plasat ofiţerii care îi sunt fideli în ansamblul posturilor de comandament, marginalizând o altă facţiune puternică, numită Wong-tewan, în thai.
