Isabel dos Santos este cea mai bogată femeie din Africa şi fiica preşedintelui angolez Jose Eduardo dos Santos, care la 23 august va părăsi conducerea statului după 38 de ani de putere.
„Prinţesa”, cum este numită Isabel de angolezi, şi soţul ei, Sindika Dokolo, formează cuplul cel mai glamour din Africa, ce poate fi întâlnit la serate extravagante pe Coasta de Azur.
Ea a construit un imperiu pe care îl controlează printr-un lanţ de societăţi – de telecomunicaţii, de petrol, de ciment, bănci, un parc imobiliar în Angola şi unul în Portugalia.
Un imperiu a cărui putere a crescut în iunie 2016, când tatăl ei i-a încredinţat conducerea societăţii petroliere naţionale, Sonangol, cea mai mare din Africa Subsahariană şi cea mai opacă. În 2017, revista Forbes a estimat averea lui Isabel dos Santos (44 ani) la peste 3 miliarde dolari. Foarte discretă, ea nu a acordat decât câteva interviuri, spre deosebire de soţul ei, Sindika Dokolo, deschis discuţiilor cu presa. Om de afaceri şi estet, născut din părinţi congolez şi danez, el este în fruntea uneia din cele mai importante colecţii mondiale de artă africană. Şi el este un moştenitor şi un discipol al tatălui său, Augustin Dokolo Sanu, precursor al sectorului bancar în Zairul lui Mobutu.
Modelul cuplului de oli-garhi africani Isabel-Sindika este cel al miliardarilor din ţările emergente, pe care îi frecventează asiduu şi, desigur, cel al oligarhilor ruşi.
Galaxia Dos Santos
Biografia lui Isabel dos Santos este plină de secrete, de „găuri”, de perioade estompate, cum îi stă bine unui copil răsfăţat al unui regim comunist.
În anii ’80, Angola intră în război civil şi Isabel se exilează la Lomdra împreună cu mama ei. Din acea perioadă, adolescenta fragilă face loc unei femei de oţel, cu un CV de supradotată: inginer de profesie, Isabel, care vorbeşte şase limbi (portugheză, rusă, engleză, spaniolă, franceză şi italiană), îşi începe viaţa profesională în calitate de consultant.
În 2002, devine oligarhul cel mai în vogă din Africa. Deşi nu a avut funcţii politice, a jucat rolul de „First Lady”, limuzine negre aşteptând-o de fiecare dată când revenea la Luanda. În afara tatălui ei, pe care l-a admirat necondiţionat, deşi s-a recăsătorit de două ori şi are alţi şapte copii, o altă iubire este Sindika.
Diamantul –Angola este unul din cei mai mari producători – reprezintă centrul reuşitei „Prinţesei”, găina sa cu ouă de aur. Isabel dos Santos domină exporturile din sector de mai bine de două decenii, dar ea nu s-a expus niciodată, trăgând sforile din culise, graţie amiciţiilor ascunse şi structurilor indescifrabile.
Traficul de diamante, controlate de generali
Omul ei de încredere este un alergător la curse automobilistice şi om de afaceri discret, Juan Barazi, „total misterios”, potrivit unui diplomat occidental. Obişnuit al curselor de la Le Mans, unde automobilele sale arbo-rează culorile Angolei, el este un amic de lungă durată, provenit dintr-o mare familie de kurzi sirieni. Un bărbat cu ochelari fumurii, care coboară dintr-un jet privat pentru a urca într-un 4×4 şi inspectează minele controlate de Isabel şi de mama ei. Barazi nu apare în nici o organigramă şi nu răspunde niciodată întrebărilor media.
Adesea extrase în condiţii teribile de „săpătorii” din terenurile roşii din nordul Angolei, controlate de generali, diamantele generează beneficii considerabile, care, în anii 2000, au permis Isabelei diversificarea. Telefonie, bănci, supermarketuri, cinema, televiziuni. Pentru a-şi gestiona imperiul construit prin firme false şi structuri offshore, ea a apelat la cabinetul Boston Consulting, al marelui patron de avocaţi portughezi. Proenca de Carvalho, al cărui grup de media, Diario de Noticias, este deţinut de capital angolez.
În De Grisogono, compania genoveză de bijuterii, în care ea nu are oficial nici un rol, Isabel impune un proces de rebranding printr-o agenţie portugheză de comunicaţii, Born. Cu ambiţia de a transforma casa genoveză într-unul din liderii mondiali ai bijuteriei de lux şi ai diamantului. „Nu există un negru puternic şi legitim în domeniul diamantului şi vom crea o adevărată amprentă africană în acest sector“, preciza Sindika Dokolo.
Nu pot deschide un cont bancar în Occident
Isabel şi Sindiko străbat lumea ca orice miliardari, în avionul privat sau în iahtul de 40 m, şi nu frecventează decât locuri alese – „Vălul Roşu” din Saint-Tropez, restaurantul „Song Qi” din Monaco sau hotelul „Dorchester” din Londra, unde Isabel îşi fixează întâlnirile. Ceva deranjează totuşi această viaţă de lux, ca un stigmat care marchează cuplul cu vechiul clişeu al cleptocratului african. Ei nu pot deschide un cont în Occident. În jargon bancar, cei doi sunt PEP, „personalităţi expuse politic”, altfel spus, prezintă risc de corupţie. Contrar altor personalităţi angoleze, ea nu a fost niciodată ţinta vreunei anchete pentru spălare de bani sau corupţie în Occident. Dar banii ei şi ai soţului său sunt în vizor. Şi orice întrebare privind acest subiect îi agasează. „Nu accept ca noi, africanii, bogaţi să ne scuzăm sau să ne justificăm. Prefer ca bogăţia continentului să revină unui negru corupt decât unui alb neocolonialist“, a declarat Sindiko Dokolo.
Plasată sub supraveghere de autorităţile europene, Isabel a fost discretă în Portugalia. Spre deosebire de Angola. Devenind preşedinte al Sonangol în 2016, „Prinţesa” şi-a adjudecat trezoreria sistemului Dos Santos. Dar, în spatele consiliilor de administraţie, al seratelor şi al declaraţiilor cu accente pan-africane, cuplul este fragilizat.
Căderea preţurilor petrolului a pus capăt boom-ului economic al Angolei din ultimii 15 ani şi alt factor destabilizant este părăsirea puterii de către tatăl ei, la 23 august. Deşi circuitele sale financiare se află departe, la adăpost de risc, hegemonia Isabelei riscă să înceteze.
Succesor
Soluţia
dinastică
a eșuat
Jose Eduardo dos Santo, a condus cu mână de fier Angola timp de 38 ani, iar partidul său, Mişcarea pentru Eliberarea Angolei (MPLA), este un partid-stat, la putere de 42 ani. La 74 de ani, într-un context de criză economică, el a decis să nu se prezinte la prezidenţialele din 23 august, dar va păstra conducerea partidului. Succesorul său a fost deja ales în persoana actualului ministru al Apărării, Joao Lourenco. Acesta nu a fost prima alegere a şefului statului, care iniţial a privilegiat o opţiune dinastică, încercând să-şi plaseze la conducerea ţării fiul, Jose Filomeno de Sousa dos Santos, care, din 2013, se află în fruntea fondului suveran din Angola, ce capitalizează 5 miliarde dolari. Dar, vechile cadre influente din MPLA au blocat această tentativă.
