Miliardarul israelian Beny Steinmetz a fost arestat din nou (prima oară în decembrie anul trecut) în Israel, împreună cu alţi oameni de afaceri, în cadrul unei anchete internaţionale privind prezumtive fapte de corupţie şi spălare de bani.
Moştenitorul unui grup diamantifer şi co-fondator al „Beny Steinmetz Group Resources“ (BSGR), grup de societăţi ce operează ca braţul minier al imperiului comercial al magnatului diamantelor, administrat din Geneva, miliardarul deţine a 17-a avere din Israel, evaluată la peste un miliard de dolari, potrivit clasamentului Forbes.
Poliţia israeliană a anunţat, luni, arestarea a cinci persoane suspectate că au organizat tranzacţii false, printre care operaţiuni imobiliare într-o ţară străină, şi că au fabricat şi folosit documente false pentru transfer şi spălare de bani. Beny Steinmetz este inculpat şi în România, din mai 2016, pentru „constituirea unui grup criminal organizat, complicitate la trafic de influenţă şi la spălare de bani“ într-o afacere frauduloasă de retrocedări de terenuri care a costat statul român 160 milioane euro, potrivit presei din Israel şi din Marea Britanie.
Relația Soros–Steinmetz
Numele lui Steinmetz apare în altă afacere de corupţie şi spălare de bani anchetată în cooperare de poliţiile americană, elveţiană şi guineză. Steinmetz şi alţi israelieni care trăiesc în străinătate sunt suspectaţi de implicare într-o afacere privind „mită de mai multe zeci de milioane de dolari, dată unor înalţi funcţionari din Guineea în schimbul dezvoltării afacerilor lor în această ţară“.
Steinmetz (61 de ani) a fost audiat în această anchetă în decembrie 2016, apoi arestat la domiciliu. A fost obligat să predea paşapoartele israelian şi francez şi i s-a interzis părăsirea Israelului timp de 180 de zile. Luni, miliardarul a numit ancheta „un război politic“ şi a reproşat din nou miliardarului american George Soros că finanţează campania împotriva sa.
Soros şi Steinmetz au o istorie de câţiva ani, cel din urmă acuzându-l pe primul că duce un război secret contra intereselor sale comerciale în Guineea. Investitorul multimiliardar a declarat că ajutorul acordat Guineii este doar o parte a unei cruciade pe care o duce împotriva corupţiei în Africa şi în Europa de Est.
Diamante, aur, bauxită…
La Conakry, în epoca preşedintelui Lansana Conté, generalul de armată care a condus Guineea cu mână de fier cvasitotalitatea mandatului său de un sfert de secol, oameni de afaceri europeni, brazilieni şi australieni din domeniul minier soseau cu jet-uri private atraşi de rezervele de diamante, aur, uraniu şi bauxită, ale căror randamente erau inegalate. În acei ani, un miliardar israelo-francez putea fi reperat, Beny Steinmetz, unul dintre cei mai bogaţi din lume. Magnatul dorea şi a obţinut drepturile de extracţie la Simandou, un lanţ muntos ce conţine milioane de tone de minereu de fier de cea mai înaltă calitate din Guineea.
Steinmetz a obţinut şi concesiuni asupra unui zăcământ de bauxită şi asupra unor mine de uraniu. Iniţial, regimul de la Conakry a acordat drepturile societăţii anglo-australiene Rio Tinto, în anii ’90. În 2008, aceste drepturi au fost retrase şi „jumătate au fost acordate BSGR“, care a investit 165 milioane dolari. Valoarea concesiunii a fost dezvăluită în 2010, când BSGR a anunţat că vinde 51% din participații către Vale, o societate minieră braziliană. Preţul plătit de Vale: 2,5 miliarde dolari!
După decesul lui Conté, Guineea a chemat BSGR în faţa Curţii de Arbitraj, în centrul procedurii fiind modul în care grupul magnatului israelian obţinuse drepturile miniere asupra Simandou. A fost acuzat că a corupt cele mai înalte instanţe ale regimului din Guineea, dar Steinmetz s-a declarat victima unei conspiraţii. „Cadourile“ şi comisioanele de zeci de milioane de dolari vărsate în conturi s-au tranzacționat prin intermediul unei firme create special prin cabinetul Mossack Fonseca, fapt dezvăluit de Panama Papers.
În 2014, Guineea a anulat cele două concesiuni atribuite lui Beny Steinmetz pentru Simandou, estimând că acesta le obţinuse „prin corupţie“. În aprilie 2017, sperând să recâştige drepturile miniere de care fusese privat, BSGR l-a dat în judecată pe Soros, care consiliase avocații din Guineea. La finele lunii iulie, Marea Britanie a anunţat că Biroul de luptă împotriva fraudelor grave a deschis o anchetă privind afacerile societăţii Rio Tinto în Guineea.
Amanta dictatorului, denunțătoare în ancheta FBI
Afacerea a făcut obiectul unei anchete în SUA, Elveţia, Guineea şi Israel. Anchetatorii americani au cercetat condiţiile în care BSGR obţinuse imensul zăcământ de fier din munţii Guineii. Totul a început cu arestarea în Florida a unui angajat francez al BSGR, Frederic Cilins, suspectat de spălare de bani. Pentru a-l prinde, justiţia americană a folosit o veche cunoştinţă a lui Cilins, Mamadie Touré, fosta amantă a defunctului dictator Lansana Conté.
Instalată în SUA şi suspectată că a jucat un rol central în această afacere, tânăra a acceptat să fie „martor colaborativ“ şi a fost pusă sub ascultare.
Astfel, anchetatorii au aflat că Cilins încerca să o convingă să distrugă copiile contractelor compromiţătoare, propunându-i 5 milioane de dolari. „Financial Times“ a obţinut copii ale faimoaselor contracte şi, deşi actul de acuzare nu citează numele companiei miniere care urma să plătească mita, detaliile furnizate nu lasă niciun dubiu: este vorba de BSGR.
Efect în Austria
Tabloidul austriac „Oestereich“ a precizat că, în cadrul aceleiaşi operaţiuni, anchetatorii israelieni l-au arestat, luni, şi pe Tal Silberstein, un consilier al cancelarului austriac social-democrat Christian Kern. Tal Silberstein era o rotiţă importantă a Partidului Social-Democrat austriac în campania pentru legislativele anticipate prevăzute pentru octombrie. Partidul a anunţat, într-un comunicat, încetarea cooperării cu Silberstein „în urma acuzaţiilor judiciare apărute astăzi (luni, 14 august – n.red.) în Israel“.
La rândul său, compania israeliană de comunicaţii Bezeq a informat Bursa din Tel Aviv că preşedintele ad-interim al acesteia, David Granot, a fost arestat pentru a fi interogat, dar a asigurat că investigaţiile nu privesc Bezeq.
Munţii Simandou, din sudul Guineii, ascund cele mai mari zăcăminte de fier neexploatate din lume, cu o valoare estimată de peste o mie de miliarde dolari.
