Secția pentru procurori a CSM a transmis un comunicat prin care critică ferm modul în care pensiile și salariile magistraților sunt prezentate în spațiul public, acuzând o campanie de dezinformare menită să discrediteze sistemul judiciar.
„Faptul că în spațiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime și prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”, afirmă Secția pentru procurori.
CSM susține că pensiile de serviciu ale magistraților sunt o minoritate în sistem: din cele peste 215.000 de pensii de acest tip existente în România, puțin peste 5.000 sunt acordate judecătorilor și procurorilor. „Acestea ocupă un procent de maximum 4% din total”, potrivit comunicatului.
Reprezentanții CSM semnalează că beneficiile pensiilor speciale s-au extins în timp și către alte categorii de personal, inclusiv persoane din afara Justiției, care au activat doar câteva luni în magistratură.
Aproape 40% dintre procurori câștigă sub 13.000 de lei net lunar
Consiliul aduce și clarificări privind nivelul de salarizare al procurorilor. În 2024, încărcătura medie pe procuror, la Parchetele de pe lângă Judecătorii, este de 1.549 de dosare, cu vârfuri ce ajung până la 5.570 dosare per procuror.
La nivel salarial, 39% dintre procurori câștigă între 10.400 și 12.954 de lei net lunar. Doar cei din structurile de vârf, precum Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au salarii nete de până la 25.000 de lei, se arată în datele oficiale.
„Realitatea salarială diferă semnificativ de imaginea vehiculată public”, menționează CSM, criticând selectarea tendențioasă a datelor care favorizează concluzii distorsionate.
Lipsa de stabilitate legislativă, sursă de frustrare în system
Potrivit CSM, instabilitatea legislativă a contribuit la nemulțumirea magistraților.
Din 2017, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar reglementările privind pensiile de serviciu – de patru ori, ultima dată în 2023, în contextul îndeplinirii unui jalon PNRR.
„Magistrații semnalaseră încă din anul 2018 aberațiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitații de pensionare pentru cei care îndeplineau condițiile de vechime”, se arată în comunicat.
CSM avertizează că legiferarea în funcție de „interesele de moment” a dus la pierderea încrederii în angajamentele statului:
„Lipsa de predictibilitate a legii […] nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său”.
Justiția, ținta atacurilor publice în absența dreptului la replica
În final, CSM acuză că „proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă a magistraților, a făcut din Justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu sistemul judiciar”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
