Pe măsură ce cursa pentru vaccinuri se accelerează, Soumya Swaminathan, director ştiinţific al OMS, a indicat că peste două sute de candidaţi la vaccin sunt studiaţi la nivel mondial şi o duzină de studii clinice sunt în curs de desfăşurare.
“Dacă suntem foarte norocoşi, vor fi unul sau doi candidaţi înainte de sfârşitul acestui an”, a spus ea în cadrul unei conferinţe de presă online.
Înaltul responsabil al OMS a identificat trei grupuri de populaţie cărora li se va acorda prioritate la vaccinare: lucrătorii aflaţi în prima linie, cum ar fi medicii şi poliţiştii, persoanele cele mai vulnerabile, precum vârstnicii, persoanele care trăiesc într-un mediu cu risc mare de contaminare, cum ar fi mahalale urbane şi centrele de asistenţă.
”Plecăm de la ipoteza că am putea avea câteva sute de milioane de doze până la sfârşitul acestui an, în manieră foarte optimistă”, a declarat Swaminathan. ”Sperăm că până în 2021 vom avea două miliarde doze de unu, două sau trei vaccinuri eficiente”, a adăugat ea.
La sfârşitul lunii mai, lideri din industria farmaceutică au declarat de asemenea că un vaccin ar putea fi obţinut înainte de 2021, însă au subliniat că provocările vor fi considerabile deoarece va fi nevoie de două doze de vaccin pe persoană, adică de 15 miliarde după anumite estimări.
Swaminathan a spus că oamenii de ştiinţă analizează 40.000 de secvenţe de genom pentru noul coronavirus, care a provocat moartea a peste 450.000 de oameni la nivel mondial în întreaga lume, şi a spus că acesta nu a suferit mutaţii în zone cheie care ar influenţa severitatea bolii.
Dexametazona, un steroid, este în acest stadiu singurul medicament care pare să îmbunătăţească şansele de supravieţuire ale pacienţilor cu boala COVID-19.
Lăudată de preşedintele american Donald Trump şi de cercetătorul francez controversat Didier Raoult, hidroxiclorochina nu a confirmat speranţele. OMS a renunţat la studiile asupra acestui tratament ajungând la concluzia că acest medicament antimalaric nu reduce rata mortalităţii în cazul pacienţilor cu COVID-19 spitalizaţi.
Swaminathan a indicat că studiile care nu sunt efectuate de OMS continuă în întreaga lume pentru a se afla dacă hidroxiclorochina ar putea avea un rol preventiv împotriva virusului.
“Hidroxiclorochina nu are efect – suntem siguri acum – asupra bolii din punct de vedere al mortalităţii la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19”, a declarat ea, subliniind că nu se cunoaşte însă dacă tratamentul ar putea avea un efect preventiv sau dacă poate reduce severitatea infecţiei în cazul în care este administrat la debutul infecţiei.
