Proiectul deputatului PSD Florin Iordache de modificare a legii ANI, votat recent de Camera Deputaților, ar putea avea efecte serioase asupra cazurilor agenției. Este vorba de anularea cazurilor în care instanțele nu au dat decizii definitive sau în care au luat decizii definitive dar sancțiunile nu au fost aplicate, susține agenția într-un răspuns pentru ”România Curată”. Este vorba de 675 de cazuri de foști și actuali parlamentari, primari, președinți de consilii județene și consilieri.
Pe listă se află și ministrul Transporturilor în Guvernul Tudose, Felix Stroe, găsit incompatibil pe când era consilier local la Constanța și director general al RAJA SA, regia locală de apă. Stroe a atacat în instanța raportul ANI și a câștigat la Curtea de Apel Constanța, însă decizia nu este definitivă. Recursul se judecă la Înalta Curte. O altă beneficiară a proiectului de lege este deputatul Steluța Cătăniciu (foto) (ALDE), membru în Comisia specială pentru legile justiției, condamnată definitiv, în 2015, pentru conflict de interese. Cu toate acestea, ea a candidat pentru un nou mandat și a fost alesă. ANI a cerut Parlamentului să îi anuleze mandatul, însă majoritatea PSD-ALDE a refuzat.
Printre potențialii beneficiari ai schimărilor legislative se numără alți foști și actuali parlamentari precum Șerban Mihăilescu, Liviu Harbuz, Marin Anton, Hubert Thuma, Anghel Stanciu, Iulian Iancu, Ion Călin, Ion Mociolacă, Emanoil Savin, Cornel Resmeriță, William Brânză, Mihăiță Calimente, Cătălin Croitoru, Relu Fenechiu, Mircia Giurgiu, Laurențiu Nistor, Daniel Oajdea sau Mădălin Voicu.
Printre foștii președinți de consilii județene care ar putea să scape ca urmare a amendamentelor se numără Ion Călinoiu de la Gorj, Gheorghe Bunea Stancu de la Brăila și Ioan Moloț de la Hunedoara.
Ce au votat deputații
Camera Deputaților a modificat, recent, legea pe baza căreia funcționează legea ANI (176/2010), anulând toate cercetările declanșate de ANI înainte de 2013. Astfel, deputaţii au votat un articol conform căruia încetează de drept ”interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013”. Articolul la care face referire (25) se referă la cazurile de conflict de interese și de incompatibilitate.
A fost votat un amendament al PSD potrivit căruia demnitarii găsiți vinovați de conflict de interese sau incompatibilitate nu mai pot ocupa aceeași funcție ”pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate”. De exemplu, un primar găsit incompatibil are interdicție pentru această funcție, dar poate candida pentru Parlament. Acest al doilea articol a fost eliminat, ieri, de Comisia juridică a Senatului.
Șpaga pentru altcineva, dezincriminată
Faptele de corupție săvârșite pentru altcineva nu vor mai fi incriminate, potrivit unui proiect de lege inițiat de 14 parlamentari PSD și ALDE, printre care Andreea Cosma (PSD). „Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite”, este modul în care ar urma să fie reformulat un articol din legea pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (78/2000). În prezent, legea incriminează și faptele care au alți beneficiari decât persoana care le se săvârșește. „Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”, prevede legea în vigoare. Propunerea de modificare vizează eliminarea sintagmei „sau pentru altul“ dar şi precizarea expresă că foloasele trebuie să fie „materiale“.
Aceste pedepse se referă la efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea unei tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale. De asemenea se referă la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
”Cetăţenii m-au trimis la Parlament ca să mă implic şi împreună cu colegii mei să fac în aşa fel încât legile să fie clare şi previzibile şi să nu permită abuzuri. Textul iniţial mi s-a părut a fi o normă neprevizibilă care a dat naştere unor abuzuri, precum cele ale procurorului Negulescu, zis Portocală”, a fost explicația furnizată de Andreea Cosma.
Andreea Cosma este urmărită penal într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care prejudiciul este de 35 de milioane de euro. Este vorba despre acelaşi dosar în care este anchetat fostul angajat SGG Marcel Păvăleanu.
Ziua Z pentru Codul penal
Comisia specială pentru legile justiției a discutat, luni, amedamentele senatorilor la legea privind statutul magistraților. Comisia urmează să discute, astăzi, modificarea Codului Penal. Dezbaterile urmau să aibă loc ieri, dar au fost amânate pentru a permite prezența ministrului Justiției, Tudorel Toader. Amendamentele PSD-ALDE, depuse săptămâna trecută, vizează printre altele secretizarea dosarelor, introducerea de interdicții pentru declarațiile publice, limitarea mijloacelor de probă, restrângerea cazurilor de arestare preventivă sau a posibilităților de extindere a urmăririi penale, participarea suspecților la audieri.
Protest al magistraților
Magistraţi de la mai multe instanţe din ţară au protestat, luni, faţă de proiectele de modificare a legilor Justiţiei.
Magistrații din Constanța au fost primii care au ieșit la protest, între 10:30 și 11:00, iar activitatea instanțelor a fost asigurată conform legii, de o treime din personal. Aproximativ 100 de judecători şi procurori au protestat, la Cluj-Napoca, în tăcere. Inițial, protestatarii voiau să manifeste în robe de judecători, dar în final au preferat să stea cu robele pe mâini. Magistrații au ieșit la protest tăcut și în Brașov, în fața Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov. Proteste similare s-au desfășurat la Galați, Botoșani sau Slatina.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București au decis să susțină formele de protest anunțate de magistrați.