Analiză ”România liberă”. Ministrul Justiției vrea să devină șeful procurorilor

Reducerea rolului președintelui, creșterea puterii ministrului Justiției și a rolului Parlamentului sunt principalele idei conturate după ce Tudorel Toader a depus în Parlament proiectele de modificare a legilor justiției.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 27.10.2017 - 17:20

Reducerea rolului președintelui, creșterea puterii ministrului Justiției și a rolului Parlamentului sunt principalele idei conturate după ce Tudorel Toader a depus în Parlament proiectele de modificare a legilor justiției.

Atribuțiile șefului statului privind numirea șefilor din Justiție sunt reduse serios prin legile depuse la Parlament de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Astfel, potrivit propunerilor, procurorii ierarhic superiori vor avea posibilități sporite de a infirma soluțiile subordonaților, va fi înființată o direcție care îi va ancheta pe magistrați, iar concluziile acesteia vor fi prezentate Parlamentului. Florin Iordache (PSD) plusează și cere ca și Inspecția Judiciară să dea raportul în fața Parlamentului.

Astfel, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004) este modificată radical. Actul normativ în vigoare prevede că procurorii-șefi sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Proiectul de modificare depus de Toader prevede că procurorul general, șeful DNA, șeful DIICOT și adjuncții acestora să fie numiți de secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției.

În acest fel, președintele României e scos din ecuația numirii. Chiar dacă, oficial, numirile ar fi făcute de CSM, în realitate ministrul Justiției ar avea un cuvânt greu de spus. Procurorii-șefi ar susține un interviu în fața ministrului Justiției. Pentru fiecare funcție de conducere, ministrul ar formula cel puțin două propuneri. CSM ar examina candidații, dar are dreptul să respingă numirea într-o funcție de conducere o singură dată.

Între vorbe și fapte

O altă restrângere a prerogativelor șefului statului vizează procedura de numire a conducerii Curții Supreme. În momentul de faţă, legea prevede că preşedintele ICCJ, vicepreşedinţii şi șefii de secţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM, iar şeful statului poate refuza propunerile CSM motivat. În proiectul depus la Parlament, preşedintele nu poate refuza decât o singură propunere pentru fiecare din aceste funcţii.
Din nou, președintele României nu ar mai avea printre prerogative numirea șefilor de secții de la ICCJ. Aceștia ar fi numiți de CSM, la propunerea președintelui ICCJ.

Șeful Comisiei speciale care se va ocupa de legile justiției, Florin Iordache (PSD), susține că parlamentarii nu vor mai aștepta avizul Comisiei de la Veneția. El afirmă că  avizul este necesar doar dacă articolul în vigoare ar fi modificat de comisia specială. Or, păstrarea atribuțiilor președintelui este „o variantă de lucru”, susține Iordache, care a caracterizat formula actuală drept ”funcțională”.

De altfel, și liderul PSD, Liviu Dragnea, susţine că proiectul de modificare a legilor justiţiei va fi adoptat în Parlament cu sau fără existenţa unui punct de vedere scris al Comisiei de la Veneţia. Dacă, inițial, Dragnea pledase pentru menținerea șefului statului în procesul de numire a procurorilor-șefi, mai nou șeful PSD a preferat o cheie ironică. ”Eu cred că preşedintele Iohannis ar trebui să numească pe toată lumea în România, pe toată lumea”, a declarat Liviu Dragnea.

Direcție pentru anchetarea magistraților

Importanța numirilor procurorilor-șefi se explică prin corelarea cu modificările din Legea privind organizarea judiciară. Astfel, proiectul prevede că Ministerul Public îşi exercită atribuţiile „sub autoritatea ministrului Justiției, prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”.

Potrivit proiectului, soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca ”fiind nelegale sau netemeinice”.  În prezent, procurorul ierarhic superior poate infirma doar soluțiile nelegale.

Toader propune înființarea unei Direcții pentru infracțiunile săvârșite de magistrați care are competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. Direcția va funcționa în cadrul Parchetului General și va fi condusă de un procuror-șef. Acesta va fi numit de CSM, la propunerea ministrului Justiției, urmându-se aceiași pași procedurali ca în cazul șefului DNA. Direcția elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă CSM şi ministrului Justiţiei.  Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei.  

Iordache: Inspecția Judiciară ar urma să raporteze Parlamentului

Și Inspecția Judiciară ar putea prezenta raportul în fața Parlamentului, potrivit lui Florin Iordache, șeful comisiei care va redacta forma finală, care vrea ca situația să fie tranșată rapid, fără a aștepta proiectul Ministerului Justiției.

„Să nu fie sub control parlamentar pentru că apoi discutăm iar despre factorul politic. Dar putem stabili, ca la CSM, ca Inspecţia Judiciară să vină să prezinte un raport în faţa Parlamentului pentru anul care a trecut. Putem discuta acest raport în faţa cui îl prezintă. Pe un principiu similar de la CSM: cum CSM vine şi prezintă un raport anual în faţa plenului reunit al Parlamentului, la fel şi Inspecţia Judiciară ar putea veni”, a declarat Florin Iordache.

Ministrul Justiţiei anunțase că va finalizat în șase luni, instituția sa va redacta un proiect privind Inspecţia Judiciară, astfel încât aceasta să fie o instituţie autonomă, proiect care, atunci când va fi finalizat, fie va fi remis comisiei speciale parlamentare, fie va fi însușit ca iniţiativă a Guvernului.
Florin Iordache a afirmat că Parlamentul nu îşi va asuma toate amendamentele propuse de Ministerul Justiţiei.

Șefa ICCJ cere retragerea proiectului

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, cere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului retrimiterea proiectului legilor justiţiei la Ministerul Justiţiei.

Ea reaminteşte că, potrivit art. 74, alin. 1 din Constituţia României, iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Or, din declaraţia lui Toader din Parlament nu rezultă în ce calitate şi în baza cărei proceduri ministrul Justiţiei a înaintat propunerile sale Comisiei speciale.

Prin hotărârea Parlamentului de înființare a Comisiei pentru unificarea legislației în domeniul justiției, obiectivele vizează modificarea codurilor în materie civilă şi penală. Un singur articol  prevede transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară, atrage atenția Tarcea.

”Nevrând să își asume nimeni din vârful PSD răspunderea pentru iniţierea unei propuneri legislative atât de controversate, vor apela, probabil, la parlamentarii de serviciu antijustiţie. Suntem cu ochii pe ei” - Ludovic Orban, președintele PNL

Citește totul despre:

Comentarii

loading...