Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

CCR îngroapă protocoalele Parchet-SRI

CCR îngroapă protocoalele Parchet-SRI. Cum pot decide instanțele anularea unor probe din dosare

CCR a declarat neconstituționale protocoalele dintre Parchet și SRI. Instanțele și parchetele vor face verificări în cauzele aflate pe rol și pot anula probele dacă au fost instrumentate de către altcineva decât de procurori.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 16.01.2019 - 17:01

Curtea Constituțională a admis sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor. Impactul deciziei va putea fi măsurat cu exactitate în momentul în care va fi făcută publică motivarea CCR.

Însă, potrivit primelor informații furnizate de CCR, protocolul încheiat de Parchetul General și SRI în 2009 a fost declarat, în integralitate, neconstituțional, pentru că nu avea bază legală.

În ceea ce priveşte protocolul dintre Parchet şi SRI încheiat în 2016, acesta a fost declarat parţial neconstituţional. Judecătorii au constatat că acest protocol a fost încheiat în baza unei ordonanţe de urgenţă și au respins doar prevederile care excedau cadrul legal.

Unul din articolele declarate neconstituționale prevede că ”Parchetul pune la dispoziţia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii care, prin natura lor, prezintă interes penrtru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale”. O altă prevedere declarată neconstituțională este cea potrivit căreia ” Parchetul pune la dispoziţia Serviciulu datele şi informaţiile referitoare la implicarea personalului acestuia în pregătirea sau săvârşirea de infracţiuni dacă prin aceaasta nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză”.

 

Efecte asupra dosarelor

 Ce va însemna decizia CCR în plan practic? Potrivit deciziei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – PÎCCJ şi unităţile subordonate – vor verifica în cauzele pendinte în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare.

Adică, în traducere CCR spune că, întrucât doar procurorii au dreptul să administreze probe, dacă instanțele vor constata că au fost instrumentate probe de către altcineva decât de procurori, acestea pot fi anulate. Și aceasta pentru că, în baza celor două protocoale, procurorii și ofițerii SRI au colaborat în mai multe dosare. Decizia nu va afecta dosarele pentru care s-au pronunțat sentințe defintive.

De menționat că în decizia CCR este acuzat, inclusiv, modul necorespunzător în care s-a exercitat controlul parlamentar asupra SRI, ceea ce a permis semnarea celor două protocoale.

După decizia CCR, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a declarat că atunci când „într-un dosar ai niște acte obținute nelegal discutăm de niște nulități absolute”. Iordache, cel care a depus sesizarea la CCR, a reamintit că el a susținut, în sesizarea adresată CCR, că „sunt cel puțin două protocoale, din 2009 și 2016, care nu respectă Codul de procedură penală” și că „SRI și-a mărit competența și a făcut acte de urmărire penală”.

Vicepreședintele Camerei Deputaților a punctat că intepretarea deciziei va fi clară atunci când va fi făcută publică motivarea, dar a anticipat posibilele efecte. „Mi-am propus ca toate acele acte de urmărire penală făcute nelegal să fie declarate potrivit legilor în vigoare” iar în acest caz „discutăm de o nulitate a acelor acte”, a argumentat Iordache.

 

Ce conține sesizarea depusă de Iordache

Decizia judecătorilor Curţii vine după ce aceştia au amânat în mai multe rânduri pronunţarea asupra acestui conflict cu care au fost sesizaţi.

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională în 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.

Deputatul PSD Florin Iordache declara că protocoalele încheiate de Parchetul General cu SRI sunt inadmisibile. ”Prin semnarea acestor protocoale, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a transformat SRI în organ de urmărire penală”, afirma Florin Iordache. Ulterior, Iordache a sesizat CCR, reclamând printre altele ”desfăşurarea urmăririi penale şi restrângerea de probe de către lucrătorii SRI şi parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituţia reglementează strict şi expres modul de adoptare şi intrare în vigoare a legilor şi condiţionează existenţa acestora de publicare în Monitorul Oficial”.

 

Parchetul ÎCCJ promite soluții

Parchetul ICCJ precizează că, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale (CCR) privind protocoalele cu SRI, vor fi identificate şi analizate soluţiile optime pentru dispunerea măsurilor legale corespunzătoare. „Potrivit art. 147 alineatul 4 din Constituţia României, de la data publicării în Monitorul Oficial deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. După motivarea deciziei, urmează a fi identificate şi analizate soluţiile optime în vederea dispunerii   măsurilor legale corespunzătoare“, precizează Parchetul ICCJ.

Comentarii

loading...