Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Probleme cu Justiția, premier demis prin moțiune de cenzură, haos economic

Bilanțul unei guvernări: un an cu PSD

Primul an cu PSD la guvernare a fost dominat de încercările repetate de modificare a legislației din domeniul justiției. În premieră, PSD și-a debarcat un premier prin moțiune de cenzură. Salariile bugetarilor cresc cu câteva procente, față de 25%, cât a promis PSD.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 12.12.2017 - 13:57

Pe 11 decembrie 2016, PSD a câștigat zdrobitor alegerile parlamentare, obținând 45,67% din voturile exprimate pentru Senat și 45,47% din voturile exprimate pentru Camera Deputaților. PSD a format o majoritate împreună cu ALDE, partid condus de Călin Popescu Tăriceanu.

Președintele social-democrat Liviu Dragnea și-ar fi dorit postul de premier, dar nu l-a putut ocupa, fiind condamnat cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012. În aceste condiții, a căutat un premier fidel, care să îi pună în practică atât planurile oficiale (majorarea salariilor bugetarilor), cât și pe cele neoficiale (modificarea legilor Justiției). Prima opțiune a fost Sevil Shhaideh, fosta sa adjunctă de la Ministerul Dezvoltării, dar care a fost refuzată de președintele Klaus Iohannis.

A doua opțiune a fost Sorin Grindeanu, fost ministru al Comunicațiilor în Guvernul Ponta, la acea dată președintele CJ Timiș. Dragnea a ales un politician puțin cunoscut în PSD, din dorința ca noul premier să nu formeze un pol de putere în partid. Președintele Klaus Iohannis a acceptat să îl desemneze pe Sorin Grindeanu, care a fost votat, fără emoții, de Parlament.

 Ordonanța 13, păcatul originar

 La început, relația dintre Dragnea și Grindeanu a funcționat ca unsă, pre-mierul acceptând, fără -mofturi, miniștrii impuși de -șeful PSD, printre care Sevil Shhaideh (la Dezvoltare-) sau Carmen Dan (la Interne).

Încă din prima lună de guvernare, ianuarie 2017, Executivul a pregătit două acte normative privind modificarea Codului Penal și a Legii grațierii. A urmat o descindere a președintelui Klaus Iohannis la Guvern,  șeful statului cerând  stoparea actelor normative. Au avut loc manifestații de stradă, la care a fost prezent și șeful statului. Acesta a anunțat că va declanșa un referendum având ca temă continuarea luptei anticorupție dacă -Guvernul va adopta actele normative.

Guvernanții au temporizat și au făcut operațiunea în timp ce președintele PSD, Liviu Dragne, era plecat în vizită în Statele Unite. Pe 31 ianuarie, în jurul orei 22.00, ministrul Justiției, Florin Iordache,  a anunțat, după o ședință de guvern, că a fost aprobată ordonanța de urgență privind modificarea Codului Penal.

Unul dintre articole prevedea dezincriminarea abuzului în serviciu dacă prejudiciul este mai mic de 200.000 de lei. Or, Liviu Dragnea este urmărit penal pentru abuz în serviciu, într-un al doilea dosar, prejudiciul fiind de 108.000 de lei. Ordonanța a fost adoptată fără avizul CSM, care are caracter consultativ, dar este necesar din punct de vedere procedural.

 PSD face un pas înapoi

Perspectiva salvării lui Liviu Dragnea de justiție, printr-o intervenție a Guvernului PSD, a scos în stradă sute de mii de manifestanți, în ciuda viscolului și a temperaturii scăzute.  Cele mai mari mitinguri au avut loc în București, dar mișcarea s-a extins și în restul țării,  inclusiv în orașele mici, cu electorat de stânga. Protestele au fost fără precedent în ultimii 25 de ani. În cele din urmă, pe 5 februarie, Guvernul Grindeanu a cedat și a anulat Ordonanța 13, printr-o altă ordonanță de urgență, cu numărul 14. Florin Iordache și-a dat demisia din postul de ministru al Justiției. Protestele au continuat și după abrogarea ordonanței, manifestanții cerând demisia Executivului.  

 De ce a fost debarcat Sorin Grindeanu

Scandalul Ordonanței 13 a avut consecințe politice profunde. DNA a declanșat o anchetă pe tema aprobării ordonanței. Chiar dacă CCR a decis că procurorii nu pot ancheta ordonanțele de urgență, premierul Grindeanu a învățat o lecție. Și anume, că responsabilitatea pentru actele normative îi revine, indiferent dacă aprobarea acestora este cerută de președintele PSD.

Pe parcursul lunilor următoare, Grindeanu a devenit din ce în ce mai reticent în a modifica legile Justiției. Noul ministru al Justiției, Tudorel Toader, oficial independent,  a temporizat și el elaborarea pachetului legislativ, dorind să nu îl  supere pe premier, dar atent și la mesajele președintelui PSD.

Tensiunea s-a adâncit după ce atât premierul Sorin Grindeanu, cât și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, au refuzat să își asume legea salarizării bugetarilor, dorită de Liviu Dragnea. Proiectul trebuie să fie inițiativă guvernamentală, dar a fost asumat de parlamentarii PSD și ALDE. În plus, Grindeanu și Ștefan au lipsit din plenul Camerei Deputaților pe 7 iunie, când s-a dat votul final pe acest proiect de lege.

 Moțiune aprobată

În aceste condiții, Dragnea a declanșat o operațiune fără precedent: debarcarea premierului PSD de către PSD. Comitetul Executiv al PSD i-a retras sprijinul politic lui Grindeanu, pe baza unui raport de evaluare întocmit de Darius Vâlcov. În document se susținea că doar 50 de măsuri din 393 din programul de guvernare au fost realizate în totalitate. Însă documentul întocmit în iunie făcea referire inclusiv la măsuri care aveau ca termen finalul anului 2017. Sorin Grindeanu a refuzat să-și dea demisia, amenințând cu dezvăluiri despre Liviu Dragnea. I s-a alăturat Victor Ponta, care a devenit secretar general al Guvernului. PSD a depus o moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern, intitulată ”România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor”. Pe 21 iunie, moțiunea de cenzură a fost aprobată cu 241 de voturi „pentru“ și 10 „împotrivă“. Pentru aprobarea moțiunii erau necesare 234 de voturi. Astfel, Sorin Grindeanu a fost demis din funcția de prim--ministru. După câteva luni, Grindeanu s-a împăcat cu Liviu Dragnea, fostul premier fiind numit președinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

 Imunitate. Refuzuri pentru DNA și ANI

În 2017, majoritatea -PSD-ALDE a refuzat toate cererile de ridicare a imunității trimise de procurori la Parlament. Au fost salvați, rând pe rând, Eugen -Bejinariu (PSD), acuzat de abuz în serviciu în dosarul Microsoft, -Rovana Plumb (PSD), acuzată de abuz în serviciu în dosarul ”Belina”, și Viorel Ilie (ALDE), acuzat de trucarea unor concursuri. De asemenea, Parlamentul a refuzat să vacanteze posturile unor se-natori și deputați care au fost condamnați definitiv pentru incompatibilitate sau conflict de interese. Este vorba de Steluța Cătăniciu (ALDE), Ion Sorin -Roman (PSD), Matei Suciu (PSD), Sorin Marciu (PSD) și Cornel Resmeriță (PSD).

Lupta pentru controlul -fondurilor publice

După debarcarea lui Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea l-a propus premier pe Mihai -Tudose, fost ministru al -Economiei în Guvernul Grindeanu, acceptat de președintele Iohannis. Pe 27 iunie, noul Guvern a primit învestitura din partea Parlamentului, cu 275 de voturi „pentru“ și 102 „împotrivă“.

Mult mai experimentat politic comparativ cu Sorin Grindeanu, Mihai Tudose a încercat și el, în cele din urmă, să se detașeze de Liviu Dragnea, fără a împărtăși soarta fostului premier. A invocat problemele cu legea pe care le aveau două dintre subordonatele sale din Guvern -  Sevil Shhaideh (Dezvoltare) și Rovana Plumb (Muncă) – doar pentru a scăpa de prima, o apropiată a liderului teleormănean. Miza era mai ales la Ministerul Dezvoltării, acolo unde sunt fondurile distribuite către consiliile județene și primăriile din țară. Shhaideh și Plumb au demisionat din Guvern, după ce Mihai Tudose și-a asigurat sprijinul președintelui Iohannis, dar și al baronilor PSD.

 Strategia premierului

Relația Tudose-Dragnea s-a oglindit și în atitudinea premierului față de legile Justiției. Tudose nu s-a împotrivit acestui demers, dar a evitat să și-l asume. El a afirmat că legile vor fi elaborate de Ministerul Justiției și trimise Parlamentului spre aprobare.

Pe 23 august, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat draftul proiectelor de lege. Nemulțumit de ezitările Guvernului, Liviu Dragnea a înființat în Parlament o Comisie specială pentru legile Justiției, condusă de același Florin Iordache, fost ministru al Justiției în momentul emiterii Ordonanței 13. Comisia a demarat dezbateri în viteză, după ce pe 13 noiembrie DNA i-a deschis un nou dosar lui Liviu Dragnea, pe care îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat, în dosarul TELDrum.

 Modificările radicale din domeniul fiscal

Aprobată de Parlament în luna iunie, cu o mediatizare agresivă, legea salarizării unitare s-a dovedit doar o ofertă pe hârtie. Proiectul prevedea creșteri salariale de 25% pentru bugetari, însă acestea au fost, practic, anulate prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, prin ordonanța de modificare a Codului Fiscal. Potrivit calculelor făcute de sindicate, creșterea medie netă va fi în jur de 4%.  Guvernul a crescut salariul minim brut de la 1.450 la 1.900 de lei, însă creșterea netă va fi doar de 100 de lei (tot ca urmare a mutării contribuțiilor).

În sectorul privat situația este și mai complicată: patronii trebuie să majoreze salariul brut al angajaților pentru ca aceștia să încaseze același salariu net.  Toate aceste modificări vin, însă, în contextul unor creșteri ale prețurilor la produse alimentare, benzină, electricitate sau gaze. În plus, leul s-a devalorizat în raport cu euro, atingând un nivel istoric pe 21 noiembrie (4,6551 lei pentru un euro), dar și-a revenit ușor în ultima perioadă.

Practic, singurii care au primit salarii majorate încă de la 1 iulie sunt parlamentarii, primarii și angajații acestora. Tot prin ordonanța de modificare a Codului Fiscal, Guvernul Tudose a redus contribuția la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75% punând în pericol pensiile a șapte milioane de români care au contribuit. 

 

Legea recursului compensatoriu

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a anunțat că, între 19 octombrie și 3 decembrie, au fost eliberate din închisori, ca urmare a aplicării legii recursului compensatoriu, 764 persoane. Totodată, 1.787 persoane au fost eliberate condiţionat.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a dat vina pe Raluca Prună, deținătoarea portofoliului în Guvernul Cioloș, cea care a declanșat elaborarea proiectului de lege. Însă, Toader a eludat partea de răspundere a PSD. Pe 31  ianuarie 2017, proiectul care prevedea acordarea a trei zile de libertate condamnaţilor pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii de detenţie necorespunzătoare ( mai mic de patru metri pătrați), a fost transmis Parlamentului de Guvernul Grindeanu. În Comisia juridică a Camerei Deputaților, printr-un amendament colectiv al deputaților PSD, ALDE și UDMR au fost schimbate condițiile de reducere a pedepselor. Reducerea a fost majorată la șase zile, iar aceeași deputați au schimbat noțiunea de ”spațiu necorespunzător” de la nivelul unei celule, la nivelul întregii închisori. Deputații majorității au introdus și alte condiții pentru reducerea pedepselor – lipsa luminii naturale, a ventilației, a temperaturii adecvate, a posibilității de a folosi toatela în privat, existenţa infiltraţiilor,  igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.  

Comentarii

loading...