Odată cu adoptarea noilor măsuri fiscale, țara noastră va avea de dus noi bătălii care înseamnă probabil mai puțin aducerea de bani la buget, ci mai degrabă efecte negative ce vor afecta piața muncii. Am stat și noi de vorbă cu Beatrice Onica Jarka, Președinte Curtea Europeană de Arbitraj, România, pentru a discuta despre ce variante mai există.

R.L: Noile măsuri fiscale luate de Guvern și promulgate de președintele Klaus Iohannis au fost aspru criticate de reprezentanții principalelor grupuri de afaceri din țară, dvs ce părere aveți despre aceste măsuri?

• În primul rând, Curtea Constituțională și-a dat girul de constituționalitate în privința legii privind modificarea Codului Fiscal, ceea ce înseamnă că în mod clar vom avea taxe și impozite mărite.

La o primă vedere, se fiscalizează tot mai mult zonele productive care erau atractive și rentabile tocmai datorită unui tratament fiscal stimulativ, bazat pe facilități.

Se va pune, foarte probabil, problema unei posibile migrații a forței de muncă din anumite sectoare, în orice caz se vor căuta forme de activitate profesională mai avantajoase, care să țină cont de actualul cadru legislativ.

Va fi un oarecare recul economic, cel mai probabil în zona IT, construcții, agricultură în timp ce, pe de altă parte, industria jocurilor de noroc/pariuri nu pare că suferă efectele unei supraimpozitări.

Impozitul pe cifra de afaceri va avea, în opinia specialiștilor, un efect complex, împovărător și de natură a afecta predictibilitatea  și eficiența planurilor de afaceri, în timp ce creșterea TVA aferentă anumitor produse și servicii va produce previzibile creșteri de prețuri, ceea ce întotdeauna se repercutează finalmente în creșterea inflației.

Reacția mediului de afaceri nu poate fi prezisă cu certitudine, este posibilă o prudență investițională a marilor companii, chiar dacă România încă are un profil fiscal competitiv comparativ cu țările din zonă.  

Chiar și așa, rămâne o veche problemă nerezolvată, colectarea impozitelor, taxelor, a TVA-ului, care trenează în lipsa unei reforme legislative concrete.

Mai jos fac un rezumat al modificărilor fiscale cu impact

A. Modificări care intră în vigoare de la 1 noiembrie 2023

1. IT-iștii plătesc impozit pe venit pentru suma ce depășește salariul de 10.000 lei brut.

2. Nu se mai acordă scutire CASS pentru angajații din construcții și agricultură.

3. IT-știi sunt scutiți de cota CAS corespunzătoare fondului de pensii administrat privat ( cota 4,75% începând cu anul 2024) în limita unui salariu brut de 10.000 lei.

4. Nu se mai acordă scutire CAM pentru angajații din construcții și agricultură.

5. Se poate încasa cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană juridică.

6. Se pot face plăți către persoanele juridice în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi.

7. Se pot face încasări și plăti intre o persoană juridică și o persoană fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană.

8. Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.

9. Dacă nu se respectă plafoanele de mai sus se aplică amenda de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul.

10. Se pot face încasări și plăți intre două persoane fizice în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.

B. Modificări care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024

11. Se aplică CASS la tichetele de masă și voucherele de vacanță.

12. Crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințele care au valoarea de maxim 600.000 lei ( exclusiv TVA) și suprafață utilă maximă de 120 mp

13. Crește TVA de la 5% la 9% pentru produsele bio și eco.

14. Crește TVA de la 5% la 19% pentru serviciile din centre fitness.

15. Crește TVA de la 5% la 9% pentru livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură

16. Crește TVA de la 5% la 9% pentru expoziții, cinematografe, evenimente culturale, evenimente sportive

17.  Crește TVA de la 9 la 19% pentru alimentele care au zahăr adăugat

18. Vor fi 2 cote de impozitare pentru microcompanii

• 1 % din venituri pentru companii care au cifra de afaceri anuală sub 60.000 euro și care nu au activități în domeniile: IT, stomatologie, medicină, HoReCa
• 3% din venituri pentru companiile care au cifră de afaceri între 60.000 – 500.000 euro sau au sub 60.000 euro, dar activează într-un domeniu prezentat mai sus

19. Începând cu veniturile din 2024, PFA-urile datorează CASS la venitul net în limita a 60 salarii minime brute pe țară . Se elimină plafoanele de 6,12, 24 salarii. Deci pentru PFA-urile care obțin venituri mai mici de 60 salarii minime brute, se plătește CASS aplicând 10% la venitul net

20. Pentru plafonul de calcul pentru CASS, veniturile din activitatea de PFA au fost excluse din totalul veniturilor cumulate din alte surse ( dividende, chirii, vânzări de acțiuni). Acest lucru înseamnă că plafoanele pentru CASS se aplica separat: pentru activitatea de PFA și celelalte venituri.

21. Începând cu 1 ianuarie 2024, clădirile deținute de persoane fizice folosite în scop rezidențial și care au o valoare de peste 2.500.000 lei ( aproximativ 500.000 euro) se aplică suplimentar un impozit de 0,3% la diferență dintre valoarea impozabilă înregistrată la primărie și plafonul de 2.500.000 lei

22. Începând cu 1 ianuarie 2024 autoturismele deținute de persoane fizice și care au valoare de peste 375.000 lei ( aproximativ 75.000 euro) se aplică suplimentar un impozit de 0,3% la diferența dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

Suplimentar pentru ca taxarea stabilită va afecta in mod evident și contribuabilii multinaționali din UE, as vrea sa atrag atenția asupra sistemului UE de soluționare  a litigiilor privind acordurile de taxare între țările UE,, sistem îmbunătățit prin Directiva UE 2017/1852.

Directiva se referă, în special, la litigii privind impozitarea dublă sau multiplă – în cazul în care două sau mai multe țări solicită dreptul de a impozita aceleași venituri sau profituri.

Directiva se bazează pe Convenția din 1990 privind eliminarea dublei impuneri, care se limitează la litigiile privind prețurile de transfer și alocarea profiturilor către sediile permanente (cunoscută și sub numele de Convenția de arbitraj a Uniunii Europene – UAC).

Directiva se aplică tuturor contribuabililor care sunt supuși impozitelor pe venit și pe capital acoperite de tratatele fiscale bilaterale și de UAC.

Directiva a fost transpusa in legislația românească prin Ordonanța Guvernului nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscala.

Directiva prevede un mecanism care presupune și numirea unor comisii de soluționare a litigiilor pe cale alternativă asemănătoare arbitrajului.

Astfel chiar si in litigiile fiscale, putem discuta de arbitraj ca metodă de soluționare a acestor litigii fiscale.

R.L.: Ce părere aveți despre o reorganizare administrativă și teritorială în țara noastră, ar ajuta la economisirea banului public?

• Actuala structură administrativ teritorială este din 1968, când s-a renunțat la regiuni și raioane și s-au reînființat județele, deci este nevoie clară de o reformă care să respecte noile realități economice și politice și care să reducă pe cât posibil centralismul excesiv, anchiloza decizională, clientelismul și subordonarea personală în favoarea unor raporturi bazate exclusiv pe lege.

În mai 2023 s-a anunțat depunerea în Parlament a unui proiect de lege pentru reorganizarea administrativă a țării, prin diminuarea numărului de județe la 12, cu recalibrarea numerică a locuitorilor aferenți unităților administrativ teritoriale (10.000 de locuitori pentru orașe; 5.000 de locuitori pentru comune).

Anterior, o cerere de reformă administrativă asemănătoare a fost promovată și de către CCIR, invocându-se criza lichidităților bugetare.  

S-a cerut reducerea numărului de judeţe, la 15 județe și redefinirea definiției legale a comunei/orașului prin raportare la numărul de locuitori (5.000/10.000 locuitori).

Reforma administrativă este posibilă: Ucraina a făcut-o deja între 2015 – 2020 (reducerea primăriilor la aproape 12% față de procentul inițial ca urmare a comasărilor de sate/orașe/raioane); Polonia a redus voievodatele, în timp, de la 47 la 17 și poate din acest motiv  este un model reușit de absorbție a fondurilor europene.

Sunt scontate aspecte de natură a eficientiza economic și administrativ unitățile administrativ teritoriale, inclusiv din perspectiva absorbției fondurilor europene, dar nu pot fi ignorate consecințele sociale, în special cele privind impactul asupra minorităților naționale, aspect inevitabil și întotdeauna sensibil.

În pofida unor demersuri curajoase dar exemplificative mai ales pentru demersul jurnalistic sau pur academic, nu există studii de piață credibile, obiective și cu criterii clare, din care să reiasă limpede impactul unei asemenea măsuri, în sensul că se va eficientiza indiscutabil modul de cheltuire a banului public și se va spori viabilitatea administrativă a unităților administrativ teritoriale comasate (municipii, comune).

Ceea ce vedem acum este că puzderia de comune/sate/orașe/județe a reușit să ducă la o relație clientelară, pe de o parte între partide și cetățenii aleși iar pe de altă parte între primari/consilieri și anumite persoane din respectivele unități administrativ teritoriale, bazată prea mult pe interesele particulare ale unora în detrimentul interesului locuitorilor.

Or, proiectele investiționale, mari sau mici, trebuie să se bucure de concursul eficient la nivel local al autorităților, ceea ce presupune descentralizare decizională și legi clare și simple.

Cu 4 alegeri în 2024, interne/comunitare, este greu de crezut că această reformă este o prioritate guvernamentală mai ales că nici la nivel local nu pare să existe un interes manifest pentru o astfel de schimbare.  

O altă consecință a reorganizării teritorială ar putea sa fie si utilizarea unitară a serviciilor de soluționare a disputelor prin arbitraj prin introducerea clauzei arbitrale in contractele de orice fel încheiate de autoritățile locale, inclusiv  în contractele de achiziții publice care permit soluționare prin arbitraj a disputelor/litigiilor cu privire la interpretarea, aplicarea, anularea, sau executarea contractelor de achiziții publice.

Utilizarea arbitrajului pentru soluționarea disputelor contractuale de către autoritățile publice locale alternativ la soluționarea acestor dispute de către instanța de judecată ar aduce multe avantaje funcționării autorităților locale.

Curtea Europeană de Arbitraj – Capitolul Romania vine cu o oferta de soluționare prin arbitraj a litigiilor care implică autorități publice  ce presupune norme procedurale flexibile, eficiență și eficacitate juridică, taxe arbitrale competitive prin raport la instanța de judecată sau la alte forumuri arbitrale locale sau internaționale și nu în ultimul rând arbitrii hiperspecializati în specificul relațiilor contractuale cu autoritățile publice.

R.L: De ce țara noastră nu reușește să absoarbă fonduri europene, vorbim oare despre proceduri mult prea dificile în partea Bruxelles sau vedeți o nepăsare din partea autorităților locale?

• Sunt aproape 46 de miliarde de euro care sunt puse la dispoziția României prin Politica de Coeziune 2021 – 2027 (sănătate, educație, transport, dezvoltare regională) din care s-au accesat aproape 20%, dar aceste fonduri europene sunt eliberate numai dacă se respectă anumite reguli severe privind modul  de efectuare a cheltuielilor, destinația legală a proiectelor finanțate, respectarea procedurilor de achiziție publică, etc

Partea pur administrativă, începând cu formalitățile prealabile semnării contractului de finanțare și până la monitorizarea implementării proiectului, este importantă și dificilă pentru neinițiați, cum există de multe ori la primăriile mai mici sau mai mari, astfel încât este obligatorie cooptarea unor servicii specializate.

Asta înseamnă că dacă o UAT mai mică încearcă pe cont propriu să acceseze fonduri europene, din lipsa de bani pentru angajarea specialiștilor, ar trebui ca să existe proceduri simplificate, care să îi ajute pe aleșii locali și aparatul lor tehnic să îndeplinească criteriile legale privind partea birocratică.

În practică, aceste ghiduri de finanțare/ale solicitantului sunt foarte tehnice și criptice pentru aplicanții interesați dar fără cunoștințe de specialitate.   

Fiind o competiție între mai multe proiecte propuse asta înseamnă că nici dacă îndeplinești criteriile formale nu ai garantată validarea finanțării proiectului.

Este clar că procedurile europene sunt foarte riguroase, uneori greu de urmărit, dar este evident că alte țări au performanțe mult mai bune decât cele ale României, ceea ce înseamnă că marea problemă este locală, în țară, și ține de modul defectuos în care autoritățile, companiile și cetățenii conlucrează în absorbția acestor fonduri.

Un aspect esențial în abordarea relațiilor ce stabilesc între autoritățile, companiile și cetățeni în  absorbția acestor fonduri este și modalitatea de management a riscului contractual care presupune adoptarea unei metode de soluționare a litigiilor/disputelor de încredere, alternativă la instanța de judecată  acre de multe ori dezamăgește în eficientă și eficacitate juridică.

În acest sens, serviciile de arbitraj ale Curții Europene de Arbitraj – Capitolul Romania reprezintă o alternativă de încredere nu numai din perspectiva procedurilor flexibile pe care Curtea le pune la dispoziția justițialilor dar mai ales prin punere la dispoziție a unor arbitrii profesioniști de calitate si experiență hiperspecializată în domeniul fondurilor europene și al relațiilor contractuale cu autoritățile publice.

R.L: Țara noastră nu reușește să adere la spațiul Schengen și pierdem anual, cel puțin 2% din PIB, potrivit estimărilor. Vedeți alternative în acest sens?

• Nu. Chiar dacă opoziția Austriei față de accederea României în spațiul Schengen, prin vocea cancelarului austriac K. Nehammer, a fost reiterată în septembrie 2023, invocându-se insecuritatea granițelor, România trebuie să persiste în demersurile sale legitime, prin mobilizarea tuturor resurselor, politice și juridice.

Nu suntem în situația privilegiată economic, politic și geografic a Ungariei, care reușește un joc la ambele capete, atât cu UE cât și cu Rusia și China, în pofida protestelor mai deschise sau implicite ale politicienilor din UE..

A se vedea întâlnirea dintre președintele Putin și premierul maghiar Orban care a avut loc la Beijing, la forumul internațional privind inițiativa chineză „Belt and Road” dar și relațiile privilegiate cu China.

Angrenajul României în structura politică și economică a UE este unul aproape complet chiar și fără accederea în spațiul Schengen, astfel încât în mod natural vom fi parte în viitorul apropiat și al acestei zone de circulație, cu toată opoziția incorectă și motivată de alte considerente decât cele declarate public a Austriei față de România.

Interesele reciproce sau cele regionale ale celor două țări sunt importante dar aspectele de natură politică și economică la nivelul UE, care țin de proiecte sistemice ale UE, sunt cele care vor avea un cuvânt greu de spus, până la urmă, Austria neputând risca la nesfârșit o frondă față de România care riscă să genereze o fractură în politicile esențiale ale UE.

R.L: Sunteți președintele curții europene de Arbitraj în România și v-aș întreba și în calitate de expert în domeniul juridic, cum credeți că ar putea fi soluționată problema poluării mediului?

• Odată aderarea la UE, România a adoptat o atitudine pro activă în ceea ce privește legislația privind protecția mediului și poluarea in Romania. OUG 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării care vizează stabilirea măsurilor de diminuare sau prevenire a contaminării aerului, apei și solului, respectiv gestionarea deșeurilor generate de agenții economici. 

Legislația prevede ca orice entitate care desfășoară activități economice cu impact major asupra mediului, trebuie să dețină o autorizație de mediu, emisă de ANPM, ceea ce presupune implicarea autorităților de mediu în orice operațiuni desfășurate de asemenea entități.  

Reducerea nivelului privind poluarea in Romania și prevenirea ei sunt printre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea,.

Pentru îmbunătățirea calității vieții este important mai ales managementul corect al deșeurilor, în privința căruia antreprenorii, autoritățile și publicul larg nu cunosc foarte multe lucruri deși ar trebui să fie implicați activ în acest domeniu

În caz contrar, conform principiului „poluatorul plătește”, vor răspunde.

Gestionarea corectă  ne ajută să trăim într-un mediu mai sănătos, să economisim resurse limitate, să producem energie și să reducem în cele din urmă poluarea.

Nu este de neglijat că toate aceste relații privind diminuarea poluării se reglementează și contractual, iar soluționarea disputelor are ar putea să apară în acest sens trebuie realizată de specialiști în domeniul reglementat contractual.

Din această perspectivă, Curtea Europeană de Arbitraj – capitolul Romania este o alternativă de încredere la soluționarea prin instanțele de judecată..

CV – Beatrice Onica Jarka, Președinte Curtea Europeană de Arbitraj, România

Licenţiată în studii juridice (1989-1993 – Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept);

1993-1994 – Master of Law în drept constituţional, Universitatea Central Europeană & Universitatea New York;

1994-1995 – LLM în drept internaţional, Universitatea Catolică Leuven, Belgia.
Este doctor în drept din 2005 (Academia Română – Institutul de Cercetări Juridice) cu teza „Jurisdicţia internaţională penală”, care a fost şi publicată, şi care este primul studiu detaliat în doctrina românească al tribunalelor internaţionale penale.