20.2 C
București
vineri, 10 mai 2024
Acasă Blog Pagina 498

Peste 80 cazuri confirmate și alte peste 20 probabile de infectare cu West Nile în România

82 cazuri confirmate şi 21 probabile de infecţie cu virusul West Nile s-au înregistrat de la începutul perioadei de supraveghere a acestei boli, 6 iunie, şi până astăzi, a informat Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit INSP, au fost înregistrate 12 decese în judeţele: Bihor (1), Brăila (1), Ilfov (3), Dolj (3), Prahova (1), Satu Mare (2), Sibiu (1).

Distribuţia pe judeţe a cazurilor, în funcţie de unitatea teritorială de expunere, este: Bacău (4), Bihor (2), Botoşani (2), Brăila (8), Buzău (2), Călăraşi (1), Cluj (1), Constanţa (1), Dâmboviţa (1), Dolj (9), Galaţi (8), Gorj (2), Ialomiţa (2), Iaşi (6), Ilfov (8), Neamţ (1), Olt (3), Prahova (1), Satu Mare (12), Sibiu (2), Suceava (1), Timiş (1), Tulcea (3), Vaslui (3), Vâlcea (2) şi municipiul Bucureşti (17).

Recomandările INSP pentru prevenirea infectării cu West Nile

  • să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
  • să utilizeze substanţe chimice repelente pentru ţânţari;
  • să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă prin plase de protecţie la ferestre;
  • să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;
  • să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Anunțul premierului de la Bruxelles despre deficitul bugetar

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, joi, la Bruxelles, cu Paolo Gentiloni, Comisar pentru Afaceri Economice şi Financiare, şi cu Adina Vălean, Comisar European pentru Transport, despre reformele şi investiţiile majore cu bani europeni, despre măsurile bugetare adoptate recent de Guvern şi despre perspectivele economice ale României.

”Am discutat astăzi cu domnul Paolo Gentiloni, Comisar pentru Afaceri Economice şi Financiare, şi cu doamna Adina Vălean, Comisar European pentru Transport, despre reformele şi investiţiile majore cu bani europeni, despre măsurile bugetare adoptate recent de Guvern şi despre perspectivele economice ale României. Doamna Vălean a reconfirmat reuşita fără precedent a României în materie de absorbţie de fonduri europene în acest an, asigurându-ne totodată că va căuta, alături de ministrul Grindeanu, soluţii pentru suplimentarea fondurilor necesare marilor proiecte de infrastructură ale ţării noastre”, afirmă premierul Ciolacu.

Şeful Executivului arată că ”totodată, a căzut de acord cu comisarul Gentiloni că este esenţial ca România să continue traiectoria corectă în privinţa ţinerii sub control a deficitului bugetar”.

”Am apreciat atât semnalul pozitiv transmis de domnul Gentiloni cu privire la forma revizuită a PNRR depusă de România, cât şi progresele recunoscute de Comisie în privinţa noii legi a pensiilor. Mai mult, am discutat în detaliu viziunea economică a Guvernului României şi am reafirmat dorinţa noastră fermă de a proteja veniturile românilor în acest context global şi regional dificil”, spune premierul.

”Este clar că România are în Comisia Europeană un partener cu care poate să construiască credibil, folosind toţi banii europeni disponibili”, mai precizează Ciolacu.

Comisia Europeană ar agrea “forma revizuită a PNRR depusă de România”, susține premierul Ciolacu

Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit la Bruxelles, în ziua de 26 octombrie 2023, cu doi comisari europeni, iar unul dintre subiectele în discuție a fost noua formă a PNRR, revizuită de România.

Cei doi interlocutori ai premierului României au fost Paolo Gentiloni, comisar pentru Afaceri Economice și Financiare, și Adina Vălean, comisar pentru Transport.

“Am căzut de acord cu comisarul Gentiloni că este esențial ca România să continue traiectoria corectă în privința ținerii sub control a deficitului bugetar. Am apreciat atât semnalul pozitiv transmis de domnul Gentiloni cu privire la forma revizuită a PNRR depusă de România, cât și progresele recunoscute de Comisie în privința noii legi a pensiilor.

Mai mult, am discutat în detaliu viziunea economică a Guvernului României și am reafirmat dorința noastră fermă de a proteja veniturile românilor în acest context global și regional dificil. Este clar că România are în Comisia Europeană un partener cu care poate să construiască credibil, folosind toți banii europeni disponibili”, a anunțat premierul Ciolacu într-un mesaj postat pe facebook.

Pe de altă parte, comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean, “a reconfirmat reușita fără precedent a României în materie de absorbție de fonduri europene în acest an, asigurându-ne totodată că va căuta, alături de ministrul Grindeanu, soluții pentru suplimentarea fondurilor necesare marilor proiecte de infrastructură ale țării noastre”, afirmă premierul Ciolacu.

Guvernul României solicitase Comisiei Europene să accepte modificarea planului său de Redresare și Reziliență (PNRR), la începutul lunii septembrie 2023.

Cu puțin timp înainte, premierul Ciolacu fusese în vizită la Bruxelles. “Sunt decis să nu renunţ la vreo reformă şi să livrăm tot ce ne-am asumat. Încheiem renegocierea PNRR, finalizăm noua formă a programului REPowerEU, vom face reforma pensiilor, depunem cererea de plată numărul trei şi vom lua măsurile fiscale care să ne permită dezvoltarea sustenabilă a României”, declara la acel moment premierul Ciolacu.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Scrisoare deschisă, pentru introducerea cotelor de gen pe listele de candidați la parlamentare

Aproape 60 de organizaţii neguvernamentale şi persoane din mediul academic susţin introducerea cotelor de gen pe listele de candidaţi la alegerile parlamentare.

“Susţinem proiectul de lege Pl-x 308/2022 privind modificarea şi completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în forma adoptată de Senat, cu articolul care asigură alternanţa genurilor pe listele de candidaţi la alegerile parlamentare. Subliniem că în absenţa acestui sistem de tip fermoar (liste care nu conţin mai mult de două persoane de acelaşi sex consecutiv), legea este complet ineficientă şi în niciun caz nu susţine egalitatea de gen”, prevede scrisoarea deschisă iniţiată de Centrul Filia şi sprijinită de Coaliţia pentru Egalitate de Gen şi Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor, care este adresată membrilor Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi.

Conform sursei citate, la alegerile din 2020 şi 2016 procentul de femei din numărul total de candidaţi a fost foarte aproape de 30%, dar nefiind pe locuri eligibile, procentul de femei alese a fost sub 20%.

Deşi procentul candidaţilor femei a crescut la alegerile parlamentare din 2020 faţă de alegerile parlamentare din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului a scăzut, România înregistrând un regres. Ponderea de reprezentare a femeilor a scăzut de la 19,1% femei alese în Parlament în 2016, la 18,5% în 2020, plasându-se pe locul 124 în lume, precizează semnatarii scrisorii.

România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte egalitatea de gen, potrivit celui mai recent raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen şi pe penultimul loc privind puterea politică a femeilor, se mai arată în scrisoare.

Documentul este semnat de 56 de organizaţii neguvernamentale şi persoane din mediul academic, printre care Centrul Filia, Asociaţia Sexul vs Barza, ActiveWatch, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Centrul pentru Inovare Publică, Asociaţia MozaiQ LGBT, Asociaţia ANAIS, Asociaţia Femeilor Universitare, Expert Forum, prof. univ. dr. Ionela Băluţă, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, directoare a Centrului pentru egalitatea de şanse, prof. univ. dr. Roxana Marinescu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Cristian Pîrvulescu, decan, Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA, Mihaela Miroiu, prof. univ. membră a Academia Europaea.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Eurostat: România, în topul țărilor UE la creşterea preţurilor la electricitate

Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh, iar Ţările de Jos, Lituania şi România sunt statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, în moneda naţională, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Sunt cele mai ridicate preţuri la electricitate de când se dau publicităţii statisticile Eurostat.

După o creştere majoră a preţurilor care a început înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a urcat semnificativ în semestrul doi din 2022, preţurile la electricitate şi gaze naturale se stabilizează. Preţurile la energie au crescut în urma majorării preţului gazelor naturale, care este considerat un combustibil marginal. Aceasta s-a întâmplat deoarece importurile din Rusia au scăzut şi s-au căutat alte importuri. Piaţa energiei este evaluată după combustibilul marginal, ceea ce înseamnă că preţul gazelor naturale afectează preţurile pe piaţa electricităţii. Au fost implementate mecanisme destinate atenuării presiunilor asupra consumatorilor, unul din acestea fiind subvenţiile.

Preţul fără impozitele pe electricitate şi gazele naturale sunt în scădere. Parţial, statele membre UE au retras măsurile de sprijin. Ca rezultat, preţurile cu impozite pentru consumatorul final este uşor mai ridicat decât în primul semestru din 2022.

Comparativ cu primul semestru din 2022, în primele şase luni din acest an ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut de la 23% la 19% (minus 4%), iar la factura de gaze de la 27% la 19% (minus 8%), toate statele membre UE adoptând subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile ridicate la energie.

În primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de state membre UE. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Ţările de Jos (953%), Lituania (88%), România (77%) şi Letonia (74%), iar cel mai redus în Spania (minus 41%) şi Danemarca (minus 16%).

Scăderi mai reduse au fost în Portugalia (minus 6%), Malta (minus 3%) şi Luxemburg (minus 0,4%). În Ţările de Jos creşterea este legată de câţiva factori: măsurile de sprijin din 2022 nu au fost continuate în 2023, iar impozitele pe energie electrică s-au dublat pentru gospodării.

Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2023 au fost în Bulgaria (11,4 euro/100 kWh), Ungaria (11,6 euro/100 kWh) şi Malta (12,6 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (47,5 euro/100 kWh),) Belgia (43,5 euro/100 kWh), România (42 euro/100 kWh) şi Germania (41,3 euro/100 kWh).

În primul semestru din 2023, preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh. Sunt cele mai ridicate preţuri de când se dau publicităţii statisticile Eurostat.

Între primul semestru din 2022 şi primul semestru din 2023, preţurile gazelor naturale au crescut în 20 din cele 24 de state membre UE care raportează preţurile la gaze. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Letonia (139%), România (134%), Austria (103%), Ţările de Jos (99%) şi Irlanda (73%). Scăderi au fost în Estonia, Croaţia şi Italia (de la minus 0,6% la minus 0,5%, în timp ce în Lituania preţul a rămas stabil.

Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2023 au fost în Ungaria (3,4 euro/100 kWh) şi Slovacia (5,7 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (24,8 euro/100 kWh), Suedia (21,9 euro/100 kWh) şi Danemarca (16,6 euro/100 kWh). 

De trei decenii, CCIB premiază excelența în afaceri la Topul firmelor din București

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat în Aula Carol I din sediul său istoric cea de a XXX-a ediție a TOPULUI FIRMELOR DIN BUCUREŞTI, eveniment de referinţă pentru viaţa economică a Capitalei.

La ceremonia de înmânare a premiilor au participat, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureştene, personalităţi de prim-plan din spaţiul economic, dar și reprezentanți ai administrației centrale și locale. Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: Ștefan-Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, care a fost însoțit de secretarul de stat Ioan Lucian Rus, dr. Rareș Burlacu, preşedintele Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE), Mihai Daraban președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Ovidiu Silaghi, secretarul general al Camerei Naționale, Alexandru Lazarov, directorul cancelariei Instituției Prefectului Capitalei,

„2023 este pentru Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București un an special! Sărbătorim 155 de ani de activitate camerală neîntreruptă și trei decenii de când, în fiecare toamnă, premiem excelența în toate formele ei, în cadrul Topului Firmelor. De asemenea, în acest an plin de semnificații pentru echipa noastră, după 14 ani, am reluat tradiția organizării etapei pe cele 6 sectoare ale Capitalei. Deși provin din domenii diferite, din companii de toate dimensiunile, cu istorie de zeci de ani sau mult mai tinere, premianții noștri și-au condus activitatea după aceleași valori și principii. Au ieșit constant din zona de confort, au dărâmat bariere și au gestionat proactiv situații atipice”, a afirmat Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei bucureştene, în deschiderea Galei de premiere.

Potrivit metodologiei de top, dintre cele 163.713 firme cu sediul social în București care au depus bilanţul aferent anului 2022, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 63.631 firme, în creștere cu 12% față de anul precedent. Dintre acestea, Camera bucureșteană a premiat 7.409 firme (+2,2%, comparativ cu ediția anterioară), în cadrul a șapte secțiuni: servicii, comerţ, industrie, construcţii, cercetare-dezvoltare și high-tech, turism şi agricultură.

În urma analizei datelor disponibile, se remarcă faptul că a crescut semnificativ gradul de performanţă şi eficienţă al companiilor bucureştene laureate. Astfel, cifra de afaceri cumulată a acestora s-a majorat faţă de ediţia precedentă cu 44%, atingând 137 mld. euro, în timp ce profitul din exploatare a atins 14,2 mld euro (+48%).

„Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului are ca menire principală să vină cu politici publice, să vorbească despre viziune, astfel încât dumneavoastră să puteți apoi să vă calibrați planurile de afaceri, în funcție de provocările pe care le vedem cu toții în jurul nostru, generate de trecerea la a fi mai prietenoși cu mediul, la green deal, la economia circulară, dar și de provocările din imediata apropiere. Oricare dintre aceste provocări poate fi transformată într-o oportunitate”, a declarat ministrul Ștefan-Radu Oprea, punctând potențialul deosebit al României în domeniul energiei obținute atât din surse regenerabile, cât și nucleare, precum și posibilitățile de dezvoltare pe orizontală a industriei.

„Agenția noastră s-a dovedit un veritabil one-stop-shop pentru investitorii străini, îndeosebi din Uniunea Europeană, SUA, Canada și din Asia. Dumnevoastră, mediului privat, vă stăm la dispoziție în orice moment pentru a vă sprijini și promova, în special pe cei care au îndrăznit să intre pe piețe noi, să caute oportunități de afaceri, să-și internaționalizeze companiile în diferite sectoare, pentru a răspunde astfel cererii create pe piața internațională”, a afirmat dr. Rareș Burlacu, adresând felicitări premianților.

La rândul său, Mihai Daraban, președintele CCIR, a subliniat necesitatea scăderii deficitului balanței comerciale. În opinia președintelui Camerei Naționale, se impune axarea pe producția de bunuri de larg consum și pe reducerea dependenței de importuri. În context, Mihai Daraban a vorbit despre impactul pe care „atomizarea” afacerilor îl are asupra competitivității economiei românești, exemplificând cu situația din agricultură și industria de prelucrare a produselor agroalimentare.

O invitație la dialog între mediul public și cel privat a venit și din partea prefectului Capitalei, Rareș Hopincă. În mesajul transmis participanților la Gală de Alexandru Lazarov, directorul cancelariei, s-a subliniat importanța identificării, prin dialog, a problemelor cu care se confruntă comunitatea de afaceri, astfel încât Instituția Prefectului să fie un sprijin în depășirea obstacolelor cu care vă confruntați.

Pe lângă distincțiile acordate pentru rezultatele economice obținute în anul 2022, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe primele trei poziții în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan”, pentru „Brandul românesc al anului”, firmei IVATHERM SA, și trofeul „Ioan V. Socec”, Televiziunii Române pentru emisiunea „Banii, azi”.

Ultimul eveniment din serie, Gala dedicată laureaților din sectoarele 2 si 5, se va desfășura miercuri, 1 noiembrie, în Aula Carol I a Palatului CCIB.

Biroul de Presă al CCIB

Boeing continuă să aibă probleme de producție

Problemele de producție ale Boeing au continuat și în ultimul trimestru, gigantul din industria aerospațială continuând să piardă bani, însă conducerea companiei este încrezătoare că lucrurile sunt pe cale de a se redresa. Producătorul de avioane și de sisteme din domeniul apărării și-a ratat obiectivele privind atât veniturile cât și profitabilitatea, dar și-a reafirmat estimările, promițând să își atingă ținta de flux de numerar liber pentru anul în curs. La nivel global, în 2022 erau în exploatare 28.385 de avioane comerciale, din care 47,5%, adică aproape 13.500, erau Boeing.

Pentru al treilea trimestru, Boeing a raportat venituri de 18,10 miliarde de dolari, ratând estimarea analiștilor de 18,16 miliarde de dolari. Compania a raportat o pierdere ajustată pe acțiune de 3,26 dolari, mai mare decât cea de 2,95 dolari estimată anterior. În ciuda unei pierderi nete de 1,6 miliarde de dolari în al treilea trimestru, Boeing și-a menținut obiectivul de a genera un flux de numerar liber de 3 până la 5 miliarde de dolari în acest an.

Pe parcursul trimestrului, divizia de avioane comerciale a Boeing a înregistrat 398 de comenzi nete, dintre care 150 de avioane 737 MAX10 pentru Ryanair, 50 de avioane 787 pentru United Airlines și alte 39 pentru Saudi Arabian Airlines. Divizia de avioane comerciale a livrat 105 avioane în timpul trimestrului, iar portofoliul de comenzi primite include peste 5.100 de avioane evaluate la 392 miliarde de dolari. Constructorii de avioane primesc cea mai mare parte a plății atunci când predau avioanele, astfel că livrările sunt urmărite îndeaproape de investitori. Pentru 2023, până la sfârșitul lunii septembrie, Boeing a livrat 371 de avioane, în timp ce principalul său concurent, Airbus, a livrat 488.

Boeing își propunea să livreze între 400 și 450 din popularele sale avioane 737 în 2023, dar a fost nevoită să-și limiteze acest obiectiv la 375-400 de avioane după două probleme de calitate identificate la furnizorul care fabrică fuselajele. În ceea ce privește programul 737, în timpul trimestrului a fost identificată o neconformitate a furnizorului la secțiunea peretelui etanș de presiune din coada anumitor avioane de tip 737. Aceasta nu reprezintă o problemă imediată de siguranță a zborului, iar flota în funcțiune poate continua să opereze în siguranță, a menționat Boeing.  

În ciuda creșterii cheltuielilor pentru apărare, Boeing are probleme în a valorifica contractele cu preț fix deja semnate. În timp ce veniturile din al treilea trimestru al diviziei de Apărare, Spațială și Securitate au fost de 5,5 miliarde de dolari, marja operațională a fost de -16,9%, din cauza unei pierderi de 482 de milioane de dolari pentru programul VC-25B – următorul avion prezidențial Air Force One – cauzată de costurile de producție estimate mai mari legate de schimbările de inginerie și de instabilitatea forței de muncă, precum și de încheierea negocierilor cu furnizorii. De asemenea, rezultatele au fost afectate de pierderi de 315 milioane de dolari la un contract de sateliți din cauza estimărilor legate de cerințele clienților, a costurilor crescute pentru îmbunătățirea constelației și îndeplinirea angajamentelor privind ciclul de viață al acestora.

Prețul acțiunilor Boeing a pierdut 2,54% ieri, ajungând la 177 dolari după anunțarea datelor financiare. Acțiunile companiei au avut un preț maxim de peste 440 de dolari în 2019 și au scăzut în timpul pandemiei la 95 de dolari. În ultimele 12 luni au atins un maxim de peste 243 de dolari și un minim de 132 de dolari. Unii investitori își reduc pozițiile în companie, la finalul trimestrului 3 numărul investitorilor care aveau acțiuni Boeing în portofoliu a scăzut cu 7%, conform raportului despre cele mai deținute acțiuni pe platforma eToro.

_

Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.

CEC Bank acordă IMM-urilor peste 350 mil. euro împrumuturi avantajoase, pentru creștere sustenabilă și pentru trecerea la o economie verde

CEC Bank a semnat cu Fondul European de Investiții (FEI) un nou acord, de 105 milioane de euro, pentru susținerea IMM-urilor și a companiilor mici cu capitalizare medie pentru creșterea competitivității acestora și trecerea la o economie verde, sustenabilă, în cadrul PNRR – Compartimentul pentru Stat Membru România. 

Acordul semnat recent permite CEC Bank să acorde împrumuturi IMM-urilor și companiilor mici cu capitalizare medie, în condiții avantajoase de dobândă, scadențe extinse și cerințe de garanții diminuate.

Plafoanele contractate se ridică la 70 de milioane de euro pentru Competitivitatea IMM-urilor, și la 35 de milioane de euro pentru Sustenabilitate, companiile eligible având posibilitatea de a accesa resurse necesare consolidării și creșterii afacerilor, dar și pentru tranziția la o economie verde, sustenabilă, în linie cu tendințele de dezvoltare la nivel european și internațional.

În cadrul acestei noi colaborări cu FEI, CEC Bank este intermediar pentru facilitatea de garantare din cadrul InvestEU – Compartimentul pentru România. CEC Bank este un partener cu o lungă tradiție al Fondului European de Investiții pe piața din România, acesta fiind cel de-al patrulea acord semnat pentru susținerea clienților băncii și în general, pentru creșterea economiei românești.

Experiența CEC Bank, dobândită ca intermediar financiar în cadrul programelor de finanțare/garantare gestionate de FEI, va constitui un catalizator în implementarea noilor produse de garantare. Dacă avem în vedere și acordurile anterioare de garantare – JEREMIE, Inițiativa pentru IMM-uri și COSME – cu acest nou acord, portofoliul de credite al CEC Bank în parteneriatele cu FEI depășește 450 milioane de euro.

Lansarea acestui nou program de creditare, susținut de garanția FEI, se aliniază strategiei băncii, care are ca scop consolidarea poziției CEC Bank ca bancă preferată a IMM-urilor din România, lărgind gama de servicii din care acestea pot alege, în funcție de nevoile lor specifice. 

Deficitul bugetar a crescut după primele nouă luni

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,55% din PIB după primele nouă luni ale anului în curs, la 56,46 miliarde de lei, faţă de un deficit de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni din 2022.

Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,65% din PIB.

Conform datelor publicate azi de Ministerul Finanţelor, veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creştere cu 11% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 29,92 miliarde lei, consemnând o creştere de 21,4% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (56,4%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,4%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,2%.

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 116,73 miliarde lei, în creştere cu 12,8% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară, precizează MF.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,4 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,4% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (13,9%).

Pe de altă parte, încasările nete din TVA6 au înregistrat 75,12 miliarde lei, în creştere cu 8,8% (an/an).

“Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele nouă luni din a.c. se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 12,1%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (22,4 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu 20,0 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2022)”, explică reprezentanţii ministerului.

Veniturile din accize au însumat 27,31 miliarde lei, consemnând o creştere de 3,2% faţă de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,5%, în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menţine în teritoriul negativ (-0,7%).

“Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, menţionează sursa citată.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (preponderent venituri suplimentare din sectorul energetic) au însumat 14,59 miliarde lei, sporind cu 10,4%, faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Veniturile nefiscale au însumat 32,39 miliarde lei, consemnând un avans de 2% (an/an), susţinut, printre altele, şi de sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare a încasărilor din dividende, redevenţe – pe fondul descreşterii preţurilor energiei, respectiv a vărsămintelor din veniturile nete ale Băncii Naţionale a României.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 32,59 miliarde lei, în creştere cu 22,2% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 424,49 miliarde lei, în creştere în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 96,69 miliarde lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 53,99 miliarde lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 11,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,9% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,56 miliarde lei, cu 2,61 miliarde lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 12,5%.

Şi cheltuielile cu asistenţa socială au crescut la 145,11 miliarde lei, fiind cu 9,9% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei indemnizaţii compensatorii.

Totodată, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, care în primele nouă luni ale anului 2023 au fost în sumă de 4,05 miliarde lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,21 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,62 miliarde de lei) care reprezintă 39,55% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 7,34 miliarde lei, reprezentând în principal sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 37,86 miliarde lei, cu 34,1% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 54,33 miliarde lei, în creştere cu 40,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 38,76 miliarde lei.

De asemenea, subliniază Ministerul Finanţelor, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 58,53% din totalul cheltuielilor pentru investiţii. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Slovacia va opri sprijinul militar pentru Ucraina

Slovacia va opri sprijinul militar pentru Ucraina, urmând să-i ofere, în continuare, doar ajutor umanitar, a anunțat noul șef al guvernului de la Bratislava, Robert Fico.

Partidul lui Robert Fico a câştigat alegerile legislative din 30 septembrie 2023 pe baza unor mesaje electorale în care a promis încetarea ajutorului militar pentru Ucraina. Partidul lui Fico a mai promis că Slovacia va avea o politică independentă, nu cea promovată de UE sau de SUA.

Slovacia este membră a NATO și a UE. Totuși, premierul Robert Fico este un apropiat al premierului Orban al Ungariei. La rândul lui, premierul Ungariei are o veche prietenie cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Rusia și China au blocat o rezoluție în Consiliul de Securitate al ONU. Sprijinul Chinei pentru Rusia este tot mai puternic

Rusia și China au blocat prin veto o rezoluție, propusă de SUA, în Consiliul de Securitate al ONU, iar această situație demonstrează că sprijinul Chinei pentru Rusia este tot mai puternic.

Votul din Consiliul de Securitate s-a desfășurat în ziua de 25 octombrie 2023. Statele Unite au propus o rezoluție care ar fi cerut o pauză în schimbul de focuri dintre Israel și gruparea Hamas, pauză pe timpul căreia să poată fi trimise ajutoare umanitare în Fâșia Gaza. Dar rezoluția propusă de SUA n-a putut fi aprobată, întrucât atât Rusia cât și China, în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate, și-au folosit dreptul lor de veto.

Potrivit analiștilor occidentali, președintele Rusiei, izolat internațional din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina, încearcă să riposteze căutându-și aliați printre liderii țărilor care, prin tradiție, sunt ostile Occidentului. Dintre aceste țări, cea mai puternică este China comunistă.

Cea mai recentă întâlnire dintre președinții Vladimir Putin și Xi Jinping a avut loc la Beijing, la 18 octombrie 2023, la reuniunea organizată de China pe tema “Noului drum al mătăsii” (“Belt and Road”). Anterior, în martie 2023, liderii Rusiei și Chinei se întâlniseră la Moscova. La acel moment, președintele Xi l-a numit pe președintele Putin “prietenul meu drag”. Ca un semnal politic internațional, Xi Jinping, imediat ce a câștigat cel de-al treilea mandat de președinte al Chinei, a mers în vizită la Vladimir Putin. Pe de altă parte, pentru Putin, întâlnirile cu președintele Xi sunt esențiale pentru a-și ameliora imaginea, după ce pe numele lui Putin a fost emis un mandat de arestare internațional, în urma războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Atât Rusia cât și China sunt stânjenite, în ambițiile lor, de atitudinea SUA. Statele Unite oferă sprijin Ucrainei pentru a rezista în fața Rusiei, iar pe de altă parte Statele Unite ajută Taiwanul, despre care China comunistă susține permanent că este un teritoriu al ei.

Potrivit unei analize Deutsche Welle, China, care este a doua putere economică a lumii (după SUA), nu este dependentă de Rusia. În schimb, Rusia, care este, economic, aproximativ pe locul zece mondial, a devenit dependentă de China. Chiar președintele Putin a declarat, la întâlnirea cu președintele Xi, că este “puțin invidios” pe succesul economic al Chinei. Dar pentru a nu-i umili pe ruși, liderii de la Beijing anunță, drept compensație, că Rusia este “cel mai important partener strategic” al Chinei.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Prima ediție a Conferinței Internaționale „Perspective asupra Dreptului de Proprietate Intelectuală”

Miercuri, 25 octombrie 2023, la București, a avut loc deschiderea primei ediții a Conferinței Internaționale „Perspective asupra Dreptului de Proprietate Intelectuală”, organizată de către Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București împreună cu Asociația Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți – CREDIDAM, Asociația Română de Dreptul Afacerilor și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Susținută în parteneriat cu CREDIDAM, prima zi de eveniment a fost dedicată drepturilor artiștilor interpreți sau executanți și s-a dorit a fi un punct de plecare către o reconștientizare a utilizatorilor cu privire la respectarea drepturilor artiștilor interpreți din România.

“Evenimentul de astăzi este o reluare a unui moment inițiatic, conferința națională privind drepturile artiștilor interpreți, din aprilie 1998, care, pentru România, a însemnat un moment important de punere în practică a drepturile artiștilor interpreți. Astăzi, după 25 de ani, facem o evaluare a involuției acestor drepturi și starea actuală a drepturilor artiștilor pe piața din România”, a declarat Ștefan Gheorghiu, director executiv al CREDIDAM, citat într-un comunicat de presă remis cotidianului național “România liberă”.

Evenimentul a reunit la aceeași masăreprezentanți ai principalelor asociații europene și structuri internaționale din domeniu – Asociația Europeană a Organizațiilor Artiștilor Interpreți (AEPO ARTIS), Organizația Mondială de Proprietate Intelectuală (OMPI), Consiliul Societăţilor pentru Gestiunea Colectivă a Drepturilor Artiştilor Interpreţi (SCAPR) – organisme de gestiune colectivă din Europa, avocați, titulari de drepturi și reprezentanți ai artiștilor.

Ioan Kaes, secretarul general al AEPO-ARTIS, a deschis conferința cu o introducere generală privind drepturile conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, explicând legătura dintre acestea și drepturile de autor. De asemenea, a  evidențiat întârzierea cu care drepturile artiștilor interpreți sau executanți au fost introduse în cadrul juridic internațional și european: “Comparativ cu autorii, artiștii interpreți sau executanți sunt cu un secol în urmă. Și în loc să li se acorde drepturi mai puternice pentru a compensa acest dezavantaj, li s-au acordat drepturi mai slabe”.

Referindu-se la modul în care lumea s-a schimbat în ultimii 60 de ani, Ioan Kaes a precizat că instrumentele pe care artiștii interpreți sau executanți le-au primit, nu au evoluat pe picior de egalitate. Artiștii interpreți sau executanți sunt încă protejați în principal de drepturi care se concentrează, în primul rând, pe controlul exploatărilor și care, în practică, sunt întotdeauna transferate producătorilor de muzică sau de materiale audiovizuale. “Acest lucru este deosebit de dureros în peisajul digital, unde legislația face imposibilă concurența artiștilor interpreți sau executanți cu o practică contractuală care nu a fost dezvoltată având ca obiectiv principal remunerarea lor echitabilă.”, a adăugat Ioan Kaes.

Despre „Gestiunea drepturilor artiștilor interpreți sau executanți, pe plan internațional”, au susținut prezentări și Sara López Blanco (Director Zona de Afaceri în cadrul AISGE, organism de gestiune colectivă din Spania), Marion Argiolas (Consilier juridic în cadrul SPEDIDAM, organism de gestiune colectivă din Franța), Xavier Blanc (Consultant juridic și pe politici în cadrul AEPO ARTIS).

Ines de Nervo, Manager Relații de Afaceri în cadrul SCAPR, a subliniat nevoia artiștilor interpreți sau executanți de a se baza pe un cadru juridic sigur și solid și pe o gestionare colectivă adecvată a drepturilor, în contextul evoluției și al schimbărilor considerabile în ceea ce privește consumul de muzică și de conținuturi audiovizuale. „Este necesar ca toate părțile interesate, federațiile internaționale, organismele de gestiune colectivă (OGC), guvernele, oficiile de proprietate intelectuală să colaboreze pentru a stabili o bază adecvată și pentru a face față noilor provocări. SCAPR consideră că buna guvernanță, transparența, nediscriminarea, un schimb de date adecvat și o cooperare internațională consolidată ar trebui să fie întotdeauna în centrul operațiunilor OGC-urilor”, a afirmat Ines de Nervo.

Despre „Provocările cu privire la drepturile artiștilor interpreți sau executanți la nivel național” au vorbit Mariana Savu (Avocat), Mădălin Niculeasa (Avocat), Luisa Creața (Avocat), Petruț Ciobanu (Avocat), Mihai Cernea (muzician și Președinte al Consiliului Director al CREDIDAM), Carmen Tănase (actriță și membru al Comisiei de Specialitate în cadrul CREDIDAM).

Ștefan Gheorghiu, directorul executiv al CREDIDAM, a tras un semnal de alarmă asupra situației drepturilor artiștilor interpreți în domeniul audiovizual și a susținut că în România are loc un fenomen involutiv privind remunerațiile care sunt plătite de televiziuni artiștilor interpreți: „Domeniul audiovizual a fost multă vreme lăsat deoparte. Drepturile  artiștilor, deși ei sunt foarte prezenți în produsele audiovizuale – filme, seriale și așa mai departe – încă nu sunt respectate. Asistăm practic la o involuție a legii. Prima formă a legii, din 1996, stabilea un regim egal de plată a remunerațiilor, un procent din veniturile din exploatarea prestațiilor artistice, plătit de televiziuni. Acum s-a ajuns la cifre absolut derizorii, cum ar fi 80 de bani, pe trimestru, plătiți de o televiziune. Artiștii interpreți sunt creatori. Au nevoie de sprijin pentru a se dedica acestei meserii și, ca atare, nu cer pomană, ei cer să li se respecte drepturile, să-și încaseze remunerațiile la același nivel cu care își încasează colegii lor din străinătate”.

Despre „Rolul organismelor de gestiune colectivă și cooperarea internațională” a prezentat Aleksandar Cvetkovic, membru al Consiliului SCAPR, Președinte al Comisiei pentru Bazele de Date în cadrul SCAPR, urmat de Cristian Florescu (Șef Serviciu Relații Internaționale, ORDA), Rodolphe Wouters (Funcționar pe Politici în cadrul Comisiei Europene – Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie), Hanna Koonen (Consilier Juridic Asociat în cadrul Diviziei pentru Gestiunea Dreptului de Autor din Sectorul Industriilor Creative și al Dreptului de Autor, Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală – OMPI) pe teme legate de rolul autorităților publice.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Rusia – Ucraina, ziua 610: Moscova anunță că a doborât în premieră rachete ATACMS

Rusia a anunţat că sistemele sale de apărare antiaeriană au doborât pentru prima oară două rachete americane cu rază lungă de acţiune ATACMS.

“Două rachete tactice ATACMS produse de SUA au fost interceptate în cursul zilei trecute” (marţi), a declarat Ministerul rus al Apărării în raportul său zilnic, publicat pe Telegram.

În plus, potrivit comunicatului instituţiei de apărare de la Moscova, sistemele antiaeriene ruse au doborât o rachetă antiaeriană S-200 modificată pentru a ataca ţinte la sol, două rachete HIMARS şi două rachete antiradar HARM.

Citește și:

A 609-A ZI DE RĂZBOI

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Alege soluțiile igienizante, pentru o bună curățenie la interior

Indiferent de locul unde trăim sau muncim, pentru sănătatea și buna noastră dispoziție, menținerea unui mediu curat și igienic este esențială. Fie că deții o clădire de birouri, un cabinet medical, salon de înfrumusețare, întreținerea spațiului interior ne poate ajuta să ne simțim mai confortabil și mai sănătoși. Pentru a asigura o curățenie de top la interior, vei avea nevoie de produse igienizate. Descoperă câteva dintre cele mai eficiente metode pentru a asigura curățenia și igiena optimă în astfel de spații.

Care sunt cele mai bune soluții pentru păstrarea curățeniei de zi cu zi?

Una dintre cele mai simple întrebări pe care le putem pune este ce produse de curățare pot asigura igiena în mod constant? Soluția este relativ simplă. Dezinfectanții pe bază de alcool, șervețelele dezinfectante și spray-urile cu acțiune rapidă. Folosirea soluțiilor igienizante pentru suprafețe precum mese, birouri și clanțe poate ajuta la reducerea riscului de răspândire a germenilor. Desigur, există o gamă largă de produse de curățare disponibile. Cabinetele medicale, hotelurile, birourile, restaurantele, zonele industriale – fiecare dintre acestea are propriile cerințe și necesități. Este important să identifici care sunt cele potrivite pentru nevoile specifice ale spațiului tău.

De asemenea, când vine vorba de menținerea unei curățenii impecabile în spațiul interior, picioarele noastre sunt unele dintre principalele surse de murdărie și bacterii. Pe tălpile pantofilor ajung din exterior murdărie, germeni și bacterii nedorite. Unele dintre soluțiile simple și eficiente o reprezintă produsele de tip acoperitoare pantofi. Se aplică cu ușurință pe încălțăminte și previn transferul de germeni și murdărie în spațiile interioare. Sunt ideale atât pentru spațiile destinate preparării alimentelor, cât și pentru mediul de afaceri, precum birouri și clinici medicale. 

Cum poți asigura igiena în locurile cu trafic intens?

Cum poți păstra igiena în spațiile cu trafic intens, unde un număr mare de oameni intră și ies în fiecare zi? Prin menținerea curățeniei în permanență. Însă uneori, acest lucru nu este suficient. Și nici posibil din punct de vedere al timpului. O soluție eficientă este montarea unor covoare dezinfectante în locuri cheie, precum intrările principale și zonele de primire. Aceste produse pot ajuta la eliminarea bacteriilor, acarienilor și altor particule nedorite care pot afecta calitatea aerului. De asemenea, elimină mirosurile neplăcute, covorașele fiind tratate cu biocide. Aceste soluții sunt ușor de aplicat și vor face ca spațiul interior să fie mai sănătos și mai plăcut din toate punctele de vedere.

Igienizarea și curățenia înseamnă sănătate

Indiferent de soluțiile pe care le alegem pentru a menține un mediu curat și igienic, scopul final este sănătatea noastră. Un mediu interior curat ne protejează de boli și ne asigură un loc de viață sau de muncă plăcut. În timp ce acoperitoarele pentru pantofi și dezinfectantele pentru covoare pot face parte din echipamentul de igienă, nu ar trebui să uităm nici de curățenia regulată. Aspirarea, măturatul, spălatul pe jos și igienizarea suprafețelor sunt esențiale pentru un mediu curat și sănătos.

În cele din urmă, alegerea soluțiilor igienizante potrivite pentru spațiul tău interior este cheia menținerii unui mediu curat și sănătos. Acoperitoarele pentru pantofi și dezinfectantele pentru covoare pot face parte din arsenalul tău de curățenie și igienă, ajutându-te să reduci riscul de contaminare bacteriană și să menții aerul și suprafețele curate. Cu mici eforturi și soluții eficiente, poți crea un mediu interior în care sănătatea ta și a clienților să fie o prioritate.

Un autoturism s-a ciocnit cu un transportor blindat. Șoferița n-ar fi acordat prioritate convoiului militar

Un autoturism condus de o șoferiță s-a ciocnit cu un transportor amfibiu blindat (TAB) dintr-un convoi al Armatei Române.

Accidentul s-a produs în dimineața de 26 octombrie 2023 pe Bulevardul Socola de pe raza municipiului Iași. Convoiul militar se deplasa de la sediul Batalionului 151 Infanterie spre poligonul de la Mogoșești și era însoțit, conform prevederilor legale, de un automobil al Poliției Militare, având girofarul pornit. Primele informații arată că autoturismul civil n-a respectat obligația de a acorda prioritate convoiului militar.

Poliția Rutieră l-a testat pe șoferul TAB-ului cu aparatul etilotest iar rezultatul testului a fost negativ.

În urma accidentului, șoferița a suferit un atac de panică și a fost transportată la spital.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Libertate și demnitate

0

       La lansarea unui ziar se cuvin, înainte de orice, felicitări celor care au făcut-o posibilă. Exprim urări sincere realizatorilor “Cotidianului de Hunedoara”, de împlinire rapidă a ceea ce-și propun. Ei au din nou premise ca importantele tradiții de presă ale Orăștiei, ale acestor locuri din jurul Devei să fie duse mai departe.

      Dar tocmai pentru că suntem la lansarea unei publicații promițătoare, nu putem să nu reflectăm la situația primejdioasă din aceste zile, care se simte pretutindeni. Se petrec fapte grave, ce pun pe gânduri.

       În România avem, firește, satisfacția înaintării proiectului postbelic al industrializării într-o țară socotită multă vreme “eminamente agrară” și al împlinirii aspirației de după 1989 de integrare europeană și nord-atlantică. Acestea sunt înfăpturi istorice, încât greșesc cei care spun că nu s-ar fi făcut nimic de-a lungul deceniilor.

       Ele oferă, firește, motive de încurajare. Bunăoară, încurajare să profităm de noua situație a țării făcând simțită prezenta întreprinzătorilor români nu doar acasă, ci în diferite țări ale Europei unite.  Câți operează în alte țări? Încurajare să valorificăm libertatea pentru creație și să cultivăm inovația competitivă. Câte frământări de azi duc dincolo de banalitate și clișee ieftine și ajung la creație? Încurajare să instituim o democrație propriu-zisă, nu alt autoritarism. Încurajare să trecem, cum formula pătrunzătorul journalist, care este colegul dvs., Octavian Știreanu, “de la România controlată la România emancipate”.

      Oricare concetățean conștient știe cât de multe s-ar putea face în cadrul creat de cotitura din decembrie 1989, încât nu aș detalia aici. Mă opresc însă, la trei chestiuni stringente: ce poate face presa? Ce avem de făcut în România? Cum se poate elibera lumea de primejdiile actuale. Le iau pe rând.

      În multe țări, o constatare este greu de contrazis: aceea că s-a produs o ruptură între misiunea originară a presei de a reprezenta interesul public și de a informa onest cetățenii și realitatea în care mass media au fost subordonate intereselor de grup. Ca urmare, multe societăți s-au umplut de propagandă, încât cititorul este copleșit și devine indiferent.

       Or, nu putem să nu spunem că numai dacă este presă liberă și acurată democrația este posibilă. Unde presa este strivită de interese particulare democrația se stinge. De aceea, dacă vrem dezvoltare nu există altă cale decât să democratizăm, iar dacă vrem democratizare trebuie vegheat la libertate și integritate. Fără sferă publică nutrită de pluralism, cu parlament și presă de calitate, se bate pasul pe loc.

       Se bate pasul pe loc și dacă în dezbateri nu se înțelege un fapt simplu. Anume că datele lumii sunt multe și diferite, mai ales astăzi, încât cu exemple se poate susține aproape orice. Numai că, așa cum spune o regulă a logicii, exemplele nu sunt automat argumente, iar chestiunea nu este de a găsi exemple, ci de a croi soluția scoaterii din necazuri.

      Ce avem de făcut în România? Spus direct, s-au făcut multe, dar avem azi, poate înainte de orice, de promovat cooperarea forțelor creative și, în mod exact, demnitatea în relația dintre oameni și dintre instituții și ei. Din nefericire, spre deosebire de prevederile constituționale ale SUA, Franței, Spaniei și de legea fundamentală a Germaniei, în Constituția României demnitatea este luată doar ca valoare. Consecința practică o vedem zi de zi – ignorarea cetățenilor, până și a Parlamentului, în angajarea soartei țării și călcarea în picioare a demnității persoanelor.

         Eu cred că trebuie accentuată statura de principiu juridic a demnității umane, pentru a o feri de dizolvare. Mai ales că în geneza modernității și, eo ipso, în funcționarea statului modern, din însăși demnitatea omului derivă libertățile și drepturile fundamentale.

Nu se poate cultiva demnitatea fără a restabili cetățeanul care suntem fiecare. Organizațiile și partidele sunt, cum știm, indispensabile democrației. Dar, la noi, partidele consacrate nu au reușit să ducă democratizarea dincoace de ceea ce era atins în 2000 și să fructifice poziția  internațională a țării dobândită prin invitațiile din 1996-1999, de aderare la Uniunea Europeană și NATO. În destule privințe democrația și valorificarea poziției au fost, din păcate, desfigurate. Mai nou, partidele se dovedesc formatabile de inși și servicii secrete și s-au rupt de opinia cetățenilor.  Dovadă este, între altele, faptul că puterea executivă a țării a fost aleasă abia de ceva peste o treime din electorat.

       De aceea, urgența României este ieșirea din obsesiile de parvenire și stoarcere de resurse ale unor grupuri, spre vocea liberă a cetățenilor, ce rămâne temelia societății democratice. Ieșirea aceasta îl privește pe fiecare – din orice generație, profesie, ocupație și afinități politice – ca cetățean. Fiecare este de prețuit pentru capacitatea lui.

Crizele în care ne aflăm nu sunt oarecare și izbucnesc unde nu te aștepți. Analize ale unor istorici, economiști, juriști, sociologi, scriitori responsabili din țară au spus lucrurilor pe nume, în imagini zguduitoare . Deunăzi, fostul comisar UE din partea României, menționa că țara are cea mai mare extindere a sărăciei din uniune și că sărăcia lovește mai mult copiii decât maturii și se adâncește. Relatări oficiale spun că România trăiește cotidian pe datorie, încât guvernanții nu se mai întrec în măsuri de dezvoltare, ci în dobânzi favorabile la împrumuturi.

  În mod tot mai clar, România a intrat în două cercuri vicioase. Pe de o parte, împovărarea cetățeanului  român îl împinge la emigrare, iar emigrarea multora are ca efect mărirea poverilor pentru cei ce rămân, care sunt împinși și mai mult la emigrare. Pe de altă parte, capitalul investițional este sacrificat continuu, încât se apelează la capital extern care, firește, are pretențiile sale la taxe și dividente reduse, ceea ce afectează veniturile la buget și împiedică încă odată dezvoltarea.

           Nu se poate ieși din dificultăți fără decidenți noi, calificați și devotați, capabili de rezolvări profunde. Așa cum arată acum scena politică, se vrea, însă, perpetuarea, prin alegeri comasate și făcute oricum, a celor care au dus România în situația de „stat mafiot”, cum spunea un fost președinte, de „stat eșuat”, cum spune actualul, oricum, de „stat avariat”, cum se poate spune. Cu perpetuarea aceasta se riscă însă prelungirea stărilor nefaste cu o întinsă „înșelare de sine”.

           Spus fără ocolișuri, după două decenii de prăbușire în timp scurt fără precedent în istoria țării, cum ne spun istoricii, ar fi cazul ca în fața oricărui candidat la alegeri să se pună întrebări. A fost fruntaș profesional al generației sale? A urcat prin propriile puteri sau ca odraslă? A prezentat vreodată alte opinii decât cele ale șefilor? Știe prelucra crize existente sau trăiește din propagandă? A luat decizii păguboase democratizării? A dovedit capacitatea conceperii și organizării?

        Altfel, compromisurile cu valoarea scăzută a decidenților vor avea efectele de azi. Și vor lăsa mai departe loc să se flateze cu realizări tocmai cei care s-au opus la timpul potrivit reformelor serioase.

        Și România s-ar cuveni, ca în interesul propriu, să lase cale liberă unor candidați instruiți, propulsați de meritele personale și devotați. Ei există cu siguranță printre cetățenii ei. Doar astfel și țara noastră se poate despărți de înțelegerea capitalismului ca șansă de fraudă, a privatizării ca devalizare, a moralei ca ciocoism, a politicii externe ca excursie.

 În fapt, nicio țară nu a ieșit la liman fără democratizare. Nu o pot scoate din crize inși nimeriți în funcții prin proptele și acționați din umbră. Incompetența nu se compensează cu învrăjbire, iar starea unei țări nu o pot normaliza amatorii, oricât de agresivi  și vulgari. Numai dacă se ajunge la cetățeni România va ieși din crize.

 A ajunge la cetățeni nu mai este de la sine înțeles în lumea scindată, plină de riscuri a acestor ani. Ca urmare, suntem nevoiți să ne întrebăm: cum s-a ajuns la conflicte tot mai multe și mai grave și, odată cu ele, la expansiunea urii și la a periclita conviețuirea și a relativiza viața?

 Teza mea este că s-a ajuns aici pentru că în despărțirea de ideologia care a justificat socialismul răsăritean nu s-a mers destul de departe în a recunoaște libertatea și drepturile cetățeanului. Spus mai direct, s-a înlocuit simplismul unei ideologii, marxism-leninismul, care deriva viața societății din modul de producție, cu simplismul altei ideologii, neoliberalismul, care derivă societatea din competiția pe piață. În fapt, s-a rămas departe de ceea ce spunea Montesquieu – libertatea constă în a face ceea ce vrei, firește în cadrul legilor raționale și rațional adoptate.

Știm prea bine că operarea cu termenii filosofiei nu este nici ușoară, nici populară și adesea este doar eronată. Numai că realitățile istorice sunt generate de oameni cu vederile lor, încât oriunde ceea ce și cum se gândește este inevitabil spațiul opțiunilor ultime. De aceea, îmi permit să mă refer, acum, la inaugurarea unei publicații, la opțiunile prevalente astăzi, care au dus la crizele pe care le trăim, la suficiența ideologică, la noua „corectitudine politică”, la încercări de a modifica sexul și natura oamenilor, la subminarea religiei, la proliferarea de fake news-uri.

          La începutul erei postbelice, Karl Popper a propus interpretarea societății ca un câmp al luptei între libertate și autoritarism. El considera că doar așa se poate evita disoluția libertății și întoarcerea regimurilor totalitare, ale căror efecte tragice se cunosc. Lupta pentru libertate a devenit astfel sfântă, pe bună dreptate.

            Această interpretare a fost convertită, însă, în ultimii ani, în axiomă a politicii internaționale, înlocuindu-se astfel cooperările existente. Deși tradiția democratică putea extrage din imensa ei arhivă soluții mult mai profunde! În definitiv, de ce nu ideea trecerii de la democrație ca tehnică de alegere a decidenților la democrație ca formă de viață, a lui John Dewey? De ce să nu se pună în fața lumii asemenea țintă nobilă?

            Se poate indica lanțul de pași de la interpretarea amintită la starea lumii de azi.  Adică la o lume conflictualizată, cu falii înăuntrul societăților, cu reideologizarea minților și cu inflație propagandistică. O lume în care destule democrații au luat practic calea autoritarismului, iar crizele sanitare și energetice lovesc din greu.

          Libertatea persoanei rămâne esențială pentru o viață ce merită a fi trăită. Dar așa cum o tratează, neoliberalismul a transformat-o tacit în trăire egoistă, în descurcare cu orice mijloc, în privilegiu, după ce a refeudalizat instituții și a aservit chiar state unor dispoziții private. Și după ce a despărțit democrația de meritocrație – cu toate urmările păguboase. Popperismul și neoliberalismul pe care-l alimentează îmbrățișează libertatea ca valoare pentru care este de luptat, dar o pierd pe drum.

           Nu se iese din această situație fără a lărgi orizontul. Să observăm că în ultimul secol luptele între unii și alții nu au rezolvat crizele. National-socialismul, sovietismul și, mai nou, neoliberalismul, diferite cu siguranță în substanță, ilustrează, totuși, “lupta între”. Iar din istorie este de învățat.

        Scurt și filosofic exprimat, este timpul trecerii de la “lupta între” la “lupta pentru o valoare”. Numai așa se va putea evada din crizele ce se amplifică azi. Care este soluția? Teza mea este aici că a venit ora la care “lupta pentru libertate”, ce rămâne naturală, este de prelungit cu cooperarea și, cu încă un pas înainte, cu “lupta pentru demnitate”.

         Pentru demnitatea fiecăruia care suntem, pentru demnitatea celui de lângă noi, a celuilalt în general, pentru demnitatea fiecărei comunități și a fiecărei națiuni. Este ora dezvoltării luptei pentru libertatea fiecăruia într-o luptă pentru demnitate.

       Este timpul să se înțeleagă mai profund că a avea constituție liberală nu înseamnă încă libertăți cetățenești, că liberalismul nu este automat democratic, că simpla proclamare a democrației nu aduce respectul regulilor, că doar din organizare nu rezultă umanitatea în relații, că fără educație libertatea devine arbitrar. Că, pe scurt, “societatea organizată”, fie și pe baza libertăților, nu este prin ea însăși “societatea valorilor civice”. În fond, poate exista o “societate civilizată”, adică una în care oamenii se raportează ca oameni unii la alții, care să nu fie și “societate decentă”, adică una în care instituțiile se raportează cu respect la conștiința și voința oamenilor (Avishai Margalit,The Decent Society, 1996). Viața de zi cu zi o confirmă.

      Este astfel și la noi timpul concentrării reflecțiilor asupra crizelor de azi și asupra abordărilor aduse la zi, ce au schimbat științele sociale. Îl amintesc aici doar pe cel socotit “cel mai important teoretician politic al secolului XX”, John Rawls, care observa că “libertatea și egalitatea persoanelor” sunt de asumat, dar a venit timpul să explicăm “sensul acestora”, căci cetățeanul a apărut ca “participant la cooperarea socială și, de aceea, ca ființă în vederea cooperării” (Justice as Fairness. A Restatement, 2001). Iar “principiul demnității”, cu care începe de fapt liberalitatea propusă de mult prizatul John Stuart Mill, duce evident la a întregi libertatea cu demnitatea în orice acțiune.

        Cu posibilitățile de comunicare aflate la dispoziție, cu forța de azi a mass media, cooperările, dar și lupta pentru demnitate sunt mai promițătoare. Și sunt, la orice analiză, veritabila ieșire din crizele lumii în care s-a ajuns. A le îmbrățișa și a face încât să câștige teren sunt imperative ale zilelor noastre. (Cuvânt la Deva, în 19 octombrie 2023, la lansarea ziarului “Cotidianul de Hunedoara”).

Preply Business – Viitorul învățării limbilor străine pentru companii

Traim intr-o lume din ce în ce mai globalizată, iar asta înseamnă că angajații trebuie să satisfacă nevoile forței de muncă, trăind într-un peisaj multilingv. Descoperă tendințele emergente pentru instruirea lingvistică a companiilor cu Preply.

Viitorul oricărei afaceri se bazează pe creșterea și dezvoltarea continuă a echipei. Dacă ne gândim că mai mult de una din două companii se confruntă cu un deficit de competențe, este clar că formarea personalului și învățarea limbilor străine pot juca un rol esențial în acest sens.

Creșterea veniturilor, implicarea clienților și o mai bună comunicare internă și externă sunt câteva dintre avantajele creșterii nivelului lingvistic în cadrul oricărei companii. De fapt, până la 80% dintre angajați spun că oportunitățile de învățare la locul de muncă i-ar ajuta să fie mai implicați, potrivit unui studiu realizat de Udemy.

Dar care este viitorul învățării limbilor străine pentru afaceri? Și cum te poți asigura că ai cel mai bun program pentru a asigura viitorul corporației?

Satisfacerea nevoilor unei forțe de muncă globalizate

Interacțiunea cu clienți din medii culturale diferite, eliminarea barierelor lingvistice și construirea de relații de business: așa arată o forță de muncă globalizată. Întrebarea este: de ce are nevoie forța de muncă pentru a putea învăța și prospera în acest peisaj multilingv?

Iată câteva dintre elementele esențiale pentru ca echipa ta să învețe și să se dezvolte împreună:

Cursuri flexibile

De la începerea pandemiei, mulți angajatori au trecut la un mediu de lucru la distanță sau hibrid. Pentru a-și putea desfășura activitățile, in mod obisnuit, au început să folosească instrumente și platforme care să faciliteze comunicarea și managementul proiectelor. Dar soluțiile de învățare și formare nu au ținut întotdeauna cont de provocările pe care le prezintă o echipă dispersă.

În ciuda beneficiilor muncii de oriunde, menținerea contactului uman este încă o necesitate la locul de muncă. Și mulți angajați apreciază oportunitatea de consolidare a echipei pe care o oferă programele de învățare alături de colegii lor.

O opțiune este implementarea unui model de învățare mixtă la locul de muncă, care integrează învățarea online cu cea față în față. În scenariile de învățare mixtă, ar putea exista partea de studiu acasă, unele discuții pe forumuri și chiar exerciții online. Cea mai mare parte a predării are loc față în față sau într-o clasă online în timp real.

De asemenea, poți construi un program eficient de formare lingvistică online pentru angajați remote. Cursanții pot găsi un program care se potrivește cu orele și cursurile lor, în conformitate cu nivelul și nevoile lor.

Testare nivelului

Cunoașterea limbilor străine poate varia foarte mult în cadrul unei companii, la fel și abilitățile individuale ale cursanților. De exemplu, un agent de vânzări poate excela la vorbire și ascultare, dar să aibă o provocare mai mare la scriere. Acest lucru face crucială evaluarea nivelului lingvistic actual al angajaților tăi. Lecțiile prea ușoare sau prea dificile le vor afecta progresul și motivația de a merge mai departe.

De aceea, este important să colectezi date printr-o testare de nivel. Testul gratuit al nivelului de engleză online de la Preply pentru companii oferă o modalitate rapidă și ușoară pentru tine și angajații tăi de a descoperi nivelul CEFR.

Un alt avantaj al acestui test este că acționează ca un etalon de referință. Testele viitoare pot arăta echipei cât de departe a ajuns.

Înțelegerea nevoilor cursantului

Un alt pas esențial este o analiză a nevoilor de formare pentru a crea un program personalizat de formare lingvistică corporativă, care înțelege cu adevărat obiectivele de dezvoltare profesională ale companiei tale.

După cum s-a menționat anterior, angajații tăi vor avea abilități și cerințe diferite în funcție de rolurile lor. Ceea ce este clar este că un element va fi întotdeauna în centrul învățării limbilor străine – comunicarea. Datorită noii tehnologii, contactul cu un tutore real este posibil – oriunde s-ar afla.

Cheia este să găsești un program flexibil și personalizat care să stabilească abilitățile lingvistice necesare pentru rolurile specifice ale angajaților. Acest lucru îi va ajuta să dezvolte tehnici lingvistice și să dobândească un vocabular relevant.

Preply oferă o experiență de instruire lingvistică complet personalizată pentru a satisface nevoile cursanților și pentru a se adapta programelor acestora. Tutorii noștri specialiști creează lecții personalizate și oferă feedback în timp real pentru a evita greșelile și pentru a stimula progresul.

Studiu asincron

Studiul asincron se referă la învățarea în momente diferite și în locuri diferite. Odată cu creșterea lucrului la distanță și a echipelor în diferite fusuri orare, companiile s-au obișnuit din ce în ce mai mult cu moduri de lucru asincrone.

Studiul asincron se pretează perfect pentru învățarea limbilor străine pentru echipele internaționale. De asemenea, merge mână în mână cu abordarea clasei inversate. Atunci cursanții studiază singuri materialele înainte de clasă și folosesc timpul față în față pentru a-și pune în practică învățăturile prin discuții ghidate personalizate, jocuri de rol și provocări bazate pe sarcini care imită scenarii din viața reală și care necesită limbajul nou dobândit.

La rândul său, acest lucru permite cursanților să auto învețe în propriul ritm. În același timp, le oferă și posibilitatea de a interacționa online cu colegii remote în timpul orelor.

Această abordare inversată – numită așa pentru că schimbă modul tradițional de învățare cu un profesor și apoi de a practica singur – a câștigat popularitate și va juca cu siguranță un rol în viitorul învățării limbilor străine pentru companii.

Suport lingvistic la cerere

Cursurile de limbi străine online pot oferi un foarte bun suport la nevoie. Cu atât de mulți tutori disponibili în fusurile orare din întreaga lume, găsirea unuia care să răspundă nevoilor companiei tale nu va reprezentao problemă.

Beneficiile ascunse ale instruirii lingvistice pentru angajați

Beneficiile instruirii lingvistice depășesc îmbunătățirea abilităților lingvistice. Ii pot ajuta pe angajați să se simtă motivați și să se simtă ca și cum ar fi parte dintr-o echipă, arătând totodată angajamentul companiei față de dezvoltarea lor profesională.

Acest lucru poate avea ulterior un impact pozitiv asupra retenției angajaților, oferind oportunități de creștere profesională ca un avantaj atrăgător.

Prin urmare, pe lângă construirea unei forțe de muncă motivate, formarea lingvistică are ca rezultat o organizație mai coerentă și de succes.

Unde ne vor duce tendințele în învățarea limbilor de afaceri în viitor?

Să aruncăm o privire la câteva tendințe actuale în învățarea limbilor străine corporative și să analizăm câteva predicții despre cum s-ar putea dezvolta acestea.

1. Lucru și învățare la distanță

În ultimii ani s-a înregistrat un boom în ceea ce privește munca și învățarea remote – și odată cu aceasta, nevoia de soluții flexibile de învățare a crescut.

Învățarea limbilor străine la distanță nu este un trend trecător:

Este clar că munca remote nu este trecătoare. Prin urmare, programele corporative de învățare a limbilor străine trebuie să aibă la bază soluții mixte, hibride și online.

În același timp, acestea vor fi sprijinite cu soluții tehnologice inteligente, cum ar fi învățarea și testarea adaptivă.

Platformele adaptive folosesc învățarea automată a inteligenței artificiale pentru a măsura cu precizie nivelul unui cursant. Pe măsură ce cursantul răspunde la întrebările de testare, tehnologia determină nivelul următoarei întrebări. Acest lucru face ca studentul să rămână motivat și testul să ofere cele mai relevante rezultate.

Testele corporative precum Linguaskill de la Cambridge și Oxford Placement Test de la OUP folosesc acest tip de tehnologie.

Această abordare a învățării și testarii limbilor online va deveni și mai populară. Tehnologia bazată pe inteligență artificială oferă soluții de învățare și poate ne asigura că nivelul de provocare este corect.

2. Engleza ca limbă de afaceri

Engleza este din ce în ce mai folosită ca lingua franca, mai degrabă decât o limbă „a nativilor”. O lingua franca este o limbă folosită pentru comunicarea între grupuri de oameni care vorbesc limbi diferite.

Acest lucru nu este surprinzător, mai ales dacă iei în considerare că majoritatea vorbitorilor de engleză din lume au învățat-o ca a doua limbă. Există mai mult de 370 de milioane de vorbitori de limba engleză ca prima limbă, comparativ cu peste un miliard de vorbitori non-nativi de engleză.

Un viitor multilingv:

Engleza va continua să fie una dintre cele mai importante limbi și în viitor. În ciuda acestui fapt, companiile nu ar trebui să se teamă să ofere mai multe opțiuni. Mai ales dacă există un argument de business puternic pentru a avea o echipă multilingvă (poate că există clienți în țări care nu vorbesc engleza, de exemplu).

3. Apelează la inteligența artificială

Utilizarea inteligenței artificiale a crescut în educație, cu aplicații precum ELSA Speak ajutând studenții să își îmbunătățească pronunția prin recunoașterea vorbirii avansate și tehnologia de text generativ.

Și, după cum raportează Inside Higher Ed, Universitatea Harvard tocmai a anunțat că va debuta primul său asistent AI pentru clasă.

Inteligența artificială va fi un asistent obișnuit pentru clasă:

Acesta este doar începutul. Totul indică faptul că AI acționează ca un suport pentru profesori și tutori în planificarea și dezvoltarea conținutului lor. Le va permite să înțeleagă mai bine lacunele în abilitățile cursantului.

În cele din urmă, tehnologia AI îi va ajuta pe profesori să evalueze cel mai bun mod de a aborda cursurile pentru a satisface nevoile individuale ale cursanților.

4. Realitatea virtuală (VR) face furori

VR câștigă teren și în educație. De mulți ani, a fost folosit în simulări de zbor, pregătire medicală și alte profesii practice importante. Dar a început să fie folosit și în educația lingvistică. Immerse, de exemplu, este o platformă metaverse bazată pe comunitate pentru ca elevii să învețe o limbă folosind tehnologia VR.

VR va fi un instrument nișat de învățare a limbilor străine în corporate

Deși învățarea VR probabil nu va deveni mainstream, va oferi o învățare captivantă pentru echipele la distanță, care au un buget mare. Aducerea împreună a echipei tale într-o clasă virtuală va fi o bună soluție pentru ca membrii echipei să nu se simtă deconectați.

5. Traducere în timp real

Deși nu este o soluție de învățare, traducerea instantanee a apărut ca o soluție temporară atunci când nevoia de cunoaștere a limbii esteindispensabilă.

Instrumente precum DeepL și aplicațiile de traducere în timp real ajută în prezent oamenii în situații dificile – când interlocutorii sunt puțini și la distanță.

Aplicațiile de traducere vor deveni mai puternice

Prezicem că instrumentele de traducere în timp real vor fi probabil mult mai răspândite în viitorul apropiat. Combinate cu hardware popular precum Apple Buds și Pixel Buds, personalul va putea conversa în mai multe limbi, în timp real, fără neînțelegeri.

Cu toate acestea, aceasta este încă o soluție pe termen scurt! Nimic nu depășește învățarea limbilor străine pentru o adevărată comunicare, schimb cultural și team building.

Concluzie

Viitorul învățării limbilor străine în rândul corporațiilor deține un potențial imens pentru succesul global. Investind în programe flexibile de formare lingvistică corporativă, îți vei putea împuternici angajații și îți vei putea extinde baza de clienți.

Asigură-te că rămâi la curent cu tendințele emergente în domeniu și adaptează-ți strategiile de învățare a limbilor străine în consecință!

Unde te poate ajuta Preply Business

La Preply Business, înțelegem cât de importante sunt gamification și învățarea socială în dobândirea limbajului. Prin activități de învățare și lecții individuale, îi ajutăm pe membrii echipei tale să învețe limbi străine într-un mod eficient.

Cu Preply Business, poți valorifica puterea tehnologiei și poți combina lecțiile online, materialele de auto-studiu și sesiunile de îndrumare live pentru a crea o experiență de învățare flexibilă și personalizată.

Aceasta este soluția ideală dacă faci parte dintr-o echipă globală sau ai angajați la distanță care au nevoie de soluții convenabile și accesibile de formare lingvistică.

Preply Business oferă cursuri lingvistice corporate în diverse limbi, permițând organizațiilor să susțină și să promoveze multilingvismul în cadrul forței de muncă.

Sursă: Preply

Cum a ajuns cariera din Uricani să fie evaluată la 0 lei de către KPMG

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, vorbește despre exploatarea din nou a cuarțului din Uricani, în condițiile în care cariera, aflată în proprietatea Astra Asigurări, a fost evaluată la 0 lei de lichidatorul KPMG, tot în dauna statului, cel mai mare creditor al companiei aflate în faliment.

Declarațiile recente ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, au readus în atenția publică problema carierei de cuarț din Șiglău – Uricani (Valea Jiului), închisă de zeci de ani.

Din informațiile obținute de cotidianul național “România liberă”, terenurile și dreptul de exploatare se află în proprietatea societății Astra Asigurări, aflată în faliment.

Astra Asigurări a înființat o societate care să gestioneze cariera din Uricani.

În anul 2014, la evaluarea proprietăților societății de asigurări, administratorul KPMG a calculat societatea ce deținea cariera la o valoare de 0 lei.

Aceasta, cu toate că lichidatorul ar trebui să maximizeze activele unei societăți, pentru a putea achita datoriile acesteia.

Cum ar pierde din nou statul

Acum, dacă statul intenționează să recupereze drepturile asupra minei din Uricani, le-ar putea obține pe nimic.

Perdanții, în această situație ar fi creditorii Astra Asigurări, dintre care cel mai mare este tot statul, prin Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).

Stabilirea valorii de nimic pentru mina din Uricani este cu atât mai curioasă, având în vedere că evaluatori economici arată că exploatarea coarțului ar fi profitabilă.

O estimare de investiție în carieră realizată pentru Astra Asigurări arată cum de la Uricani s-ar putea obține profituri de zeci de milioane de euro.

Profit potențial: zeci de mil. euro

“În Studiul de Fezabilitate a fost realizată o analiză economică a activităţii miniere în perimetrul Şiglău Uricani în 5 variante, având însă unele elemente comune cum ar fi:

  • pentru reluarea activităţii şi obţinerea unor randamente de exploatare superioare este necesară retehnologizarea carierei şi a instalaţiei de prelucrare, costurile de investiţii fiind estimate, conform ofertelor de preţ primite până în prezent de la furnizorii de utilaje, la cca. 3 milioane Euro;
  • capacitatea de producţie maximă de 80 mii t/an;
  • preţuri de desfacere a produselor miniere la limita inferioară a preţurilor practicate pentru astfel de produse (preţuri loco carieră);
  • ponderea produselor de calitate superioară de 50%.

S-au analizat cinci variante, astfel:

  • varianta 1 constând în:
  • volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
  • capacitatea maximă de producţie – 40 mii t;
  • preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 9,04 Euro/t;
  • preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 20,19 Euro/t;
  • produse comercializate – 489.000 tone
  • volumul produselor de calitate superioară, 50%;
  • preţ mediu de livrare loco carieră – 50,83 Euro/t;
  • costuri de mediu – 287,20 Euro;
  • profit estimat (înainte de impozitare) – 10,64 milioane Euro;
  • profit net pentru plata dividendelor – 7,72 milioane Euro.
  • varianta 1A constând în:
  • volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
  • capacitatea maximă de producţie – 40 mii t;
  • atingerea capacităţii de producţie în 3 ani;
  • preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 8,54 Euro/t;
  • preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 20,88 Euro/t;
  • produse comercializate – 489.000 tone
  • volumul produselor de calitate superioară, 65%;
  • preţ mediu de livrare loco carieră – 50,83 Euro/t;
  • costuri de mediu – 287,20 Euro;
  • profit estimat (înainte de impozitare) – 12,62 milioane Euro;
  • profit net pentru plata dividendelor – 9,25 milioane Euro.
  • varianta 2 constând în:
  • volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
  • capacitatea maximă de producţie – 80 mii t;
  • atingerea capacităţii de producţie în 5 ani;
  • preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 8,10 Euro/t;
  • preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 16,71 Euro/t;
  • volumul produselor de calitate superioară, 50%;
  • produse comercializate – 579.000 tone
  • preţ mediu de livrare loco carieră – 50,83 Euro/t;
  • costuri de mediu – 234,20 Euro;
  • profit estimat (înainte de impozitare) – 16,24milioane Euro;
  • profit net pentru plata dividendelor – 12,68 milioane Euro.
  • varianta 2A constând în:
  • volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
  • capacitatea maximă de producţie – 80 mii t;
  • atingerea capacităţii de producţie în 5 ani;
  • preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 7,67 Euro/t;
  • preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 16,55 Euro/t;
  • produse comercializate – 579.000 tone
  • volumul produselor de calitate superioară, 60%;
  • preţ mediu de livrare loco carieră – 50,83 Euro/t;
  • costuri de mediu – 234,20 Euro;
  • profit estimat (înainte de impozitare) – 18,84milioane Euro;
  • profit net pentru plata dividendelor – 14,27 milioane Euro.
  • varianta 3 constând în:
  • volumul iniţial al investiţiilor – 3 milioane Euro;
  • capacitatea maximă de producţie – 80 mii t;
  • atingerea capacităţii de producţie în 5 ani;
  • preţ de cost mediu la activitatea de exploatare (la capacitatea proiectată) – 7,58 Euro/t;
  • preţ de cost mediu la activitatea de prelucrare (la capacitatea proiectată) – 16,52 Euro/t;
  • produse comercializate – 579.000 tone
  • volumul produselor de calitate superioară, 50%;
  • preţ mediu de livrare loco carieră – 56,50 Euro/t;
  • costuri de mediu – 234,20 Euro;
  • profit estimat (înainte de impozitare) – 20,60 milioane Euro;
  • profit net pentru plata dividendelor – 15,97 milioane Euro”, se arată în studiul obținut de “România liberă”.

Burduja: Terenurile sunt la BRS și Astra

Explorarea și exploatarea cuarțului, mineral esențial în mai multe industrii de vârf, cum ar fi producția semiconductorilor și a panourilor fotovoltaice, se numără printre posibilele direcții de dezvoltare ale Complexului Energetic Valea Jiului, compania controlată integral de Ministerul Energiei, a declarat recent Sebastian Burduja.

Sebastian Burduja, la evenimentul ,,Schimbări climatice și dezvoltare: perspective pentru România” la Palatul Cotroceni din București, 24 octombrie 2023. Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu

″Ne dorim nu doar un pansament pentru Valea Jiului (…), ci și noi proiecte pentru această companie. Direcțiile pe care mergem sunt posibila explorare și exploatare a cuarțului și suntem într-o corespondență cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale – n.r.) pentru a vedea dacă este posibil să facem asta din perspectiva reglementărilor. Ulterior vom face și o analiză economică″, a afirmat Burduja, citat de profit.ro.

Cuarțul a fost exploatat în Valea Jiului pe perimetrul Șiglău-Uricani, până în anii ’90.

O licență de exploatare pentru perimetru a fost în vigoare până în 2015, când a fost anulată de către ANRM, ca urmare a unei decizii judecătorești.

Ultima deținătoare a licenței a fost o societate controlată integral de Astra Asigurări, companie aflată în faliment din 2016, scrie profit.ro.

Terenurile sub care se află zăcământul sunt deținute în coproprietate de către Astra Asigurări și Banca Română de Scont (BRS), aflată de asemenea în faliment, din 2002, sub administrarea Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

″(…) au fost continuate și demersurile de valorificare a cotelor-părți deținute de BRS din activele (terenuri și drum de acces) situate în zona zăcământului de cuarț Șiglău-Uricani, județul Hundeoara; în acest sens, Adunarea creditorilor BRS din 15 decembrie 2022 a aprobat analiza posibilității de vânzare în bloc de către cei doi coproprietari – BRS și Astra Asigurări Reasigurări SA (în faliment) – a activelor menționate, în scopul potențării valorii acestora și maximizării prețului, în baza unui regulament comun de vânzare elaborat de lichidatorii BRS și Astra Asigurări Reasigurări S.A. (în faliment)″, se arăta în raportul anual pe 2022 al FGDB.

Mutare prefectă

Presa locală a tratat de asemenea subiectul carierei uitate de la Uricani.

Costel Alic, fost prefect de Hunedoara, a achiziționat cu doar 250.000 lei fosta fabrică, iar în 2001 Agenția Națională pentru Resurse Minerale i-a dat acestuia și avizul de exploatare a zăcământului de cuarț, estimarea specialiștilor fiind că valoarea producției s-ar fi ridicat undeva la 43,5 milioane de dolari, în timp ce alții estimau că de-acolo suma ar putea fi și dublă, e drept, cu anumite costuri de producție ce n-ar fi însumat mai mult de 2-3 milioane de dolari (la vremea respectivă euro încă nu exista, iar estimările se făceau în dolari), scrie hunedoaraplus.ro.

După ce pe fir au intrat autoritățile de control ale statului, care au sesizat anumite nereguli privind achiziționarea fostei fabrici de procesare a cuarțului, proiectul a fost abandonat de Costel Alic și de societatea respectivă, deși de la fosta Bancă Română de Scont firma fostului prefect obținuse un credit de 3 milioane de lei destinate redeschiderii carierei și fabricii, mai scriu jurnaliștii locali.

Costel Alic și administratorul societății au fost trimiși în judecată, alături de alte persoane cărora le fusese deschis dosar penal, având legătură cu acele “inginerii”.

Fostul prefect de Hunedoara a fost în cele din urmă achitat, însă licența de concesiune pentru exploatarea zăcământului de cuarț de la Uricani-Șiglău a fost retrasă.

Dorința autorităților locale

Declarațiile ministrului Burduja pot fi puse însă și doar pe seama viitoarei campanii electorale, primarul din Uricani, Dănuț Buhăescu, plângându-se anul trecut de lipsa de interes din partea guvernanților din cabinetele Ciucă, Orban și Cîțu.

“ANRM trebuie să aprobe și să dea undă verde, firește, totodată și Guvernul României. Această carieră este acum a Statului Român, care a câștigat mai multe procese, inclusiv cu Sorin Ovidiu Vântu din câte știu. Știți foarte bine că în acest caz mulți au fost condamnați, alții au scăpat, unul dintre ei, respectiv fostul prefect de Hunedoara a decedat între timp. Dar Statul Român a câștigat într-un final toate procesele și de vreo doi ani și jumătate de când zăcământul și cariera sunt libere de sarcini am făcut toate demersurile necesare pe lângă ANRM pentru ca acest zăcământ să fie scos la licitație, cu atât mai mult cu cât au venit firme interesate în a lua acest cuarț în exploatare. Știți foarte bine că vorbim de al doilea zăcământ de cuarț din lume din punct de vedere a purității și calității și cel mai pur și calitativ din Europa. Am reușit să discut la un moment dat cu domnul Turdeanu, care a fost director la Mina Uricani și care cunoaște bine Valea Jiului, dumnealui fiind atunci președintele ANRM, pe vremea Guvernului Orban și apoi am făcut toate demersurile legale. Acest om a făcut toate documentele necesare ca să apară pe masa guvernului, iar apoi să iasă Hotărârea de Guvern, însă domnul Ludovic Orban nu a vrut! A urmat la guvernare domnul Cîțu. Ne-am rugat de domnul Cîțu… am făcut demersuri… nu a vrut pur și simplu nici domnul Cîțu! Într-adevăr, nu trebuie scos de-acolo doar cuarțul, deoarece e un pachet cu mai multe zăcăminte, toate prețioase cum s-ar zice. Hotărârea de Guvern nu se putea scoate doar pentru cuarț, ci pentru toate tipurile de zăcăminte din România, nu doar de-acolo. Era un pachet mai mare și poate de asta s-a întâmplat așa… Dar, acum, facem din nou demersuri în perioada următoare, la acest guvern de coaliție, poate de data aceasta vom avea și șanse de reușită! Mingea e în curtea guvernului și a acelei agenții naționale. Această agenție națională nu e în subordinea niciunui minister, este în subordinea directă a primului-ministru. Primul-ministru trebuie să inițieze acel proiect de hotărâre care există, dar la care trebuie schimbată doar data. Deci, în loc să scrie iunie 2020, când era Ludovic Orban, să se modifice cu ziua din anul 2022 când ar dori primul-ministru să pună proiectul în discuție la ședința de guvern. E simplu. Apoi, odată devenit proiectul hotărâre, apare în Monitorul Oficial și apoi persoanele interesate vor putea depune cereri pentru scoaterea la licitație. O licitație unde există din nou o procedură legală, după cum știm cu toții. Dar fără hotărârea de guvern nu se poate ajunge la licitație. Iar totul stă în mâna primului-ministru. Noi i-am spus domnului Turdean, căruia îi mulțumesc și acum, public, pentru cât s-a zbătut în acest caz, ca una din condițiile punctajului pe care trebuie să-l obțină cel care vrea să ia în concesiune zăcământul de cuarț de la Uricani, să fie acela de a asigura și prelucrarea superioară a acestui zăcământ la noi în localitate. Deci scoate cuarțul din carieră și îl prelucrează tot la Uricani! Asta ar însemna multe locuri de muncă și bani și la bugetul local. Ar fi vorba de 100-150 de locuri de muncă, cel puțin! Care pentru Uricani și cetățeni înseamnă foarte mult. Vorbim de grupă I de muncă, de cetățeni care poate mai au nevoie de câțiva ani până la pensie și care pot să-i completeze muncind acolo, de tineri care ar putea obține un salariu decent și care ar avea astfel viitorul asigurat și și-ar face și o vechime în timp. Sunt multe beneficii și de aceea sperăm ca primul-ministru să audă apelul nostru. Stăm pe munți de cărbuni și de cuarț, plus alte elemente prețioase, și ne plângem că nu avem bani. Păi, atunci, haideți cu toții să facem ce trebuie!”, declara Buhăescu, pentru hunedoaraplus.ro.

În prezent, zona este exploatată cât de cât din punct de vedere turistic.

Cariera figurează în trasee turistice chiar și din proiecte pe fonduri europene desfășurate de autoritățile locale și de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

În tot acest timp, localnicii profită și mai adună ceva bani, comercializând cristale de coarț.

Prețurile cristalelor variază de la 50 la aproape 200 de lei pe bucată.

Citește și:

Pentru Omniasig, KPMG închide ochii la profiturile PAID

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Luminița Odobescu a avut o convorbire cu ministrul de Externe al Arabiei Saudite. Se încearcă evacuarea cetățenilor străini din Fâșia Gaza

Ministrul român al Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a avut o convorbire prin telefon cu ministrul de Externe al Arabiei Saudite, prinţul Faisal bin Farhan Al-Saud, pe tema situației de criză din Orientul Mijlociu.

Convorbirea celor doi miniștri s-a purtat în ziua de 25 octombrie 2023, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României.

“Cei doi interlocutori au avut un schimb de opinii pe marginea situației de securitate din Israel și Fâșia Gaza si a riscului de escaladare a conflictului în regiune.
In cadrul discuției au fost abordate, printre altele, necesitatea protejării tuturor civililor, evacuarea în siguranță a cetățenilor străini din Fâșia Gaza, respectiv eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor. Totodată, a fost subliniată importanța acțiunii umanitare în sprijinul populației palestiniene din Fâșia Gaza.

În perspectivă, șefii celor două diplomații au convenit cu privire la necesitatea intensificării eforturilor diplomatice, inclusiv în cadrul inițiativei trilaterale UE-Regatul Arabiei Saudite-Liga Statelor Arabe, cu scopul obținerii unei păci cuprinzătoare în regiunea Orientului Mijlociu”, a anunțat MAE.

Conform datelor apărute în spațiul public, circa o sută de cetățeni români s-ar afla în Fâșia Gaza. Statul român încearcă acum să-i repatrieze. Acești români se aflau în Gaza înaintea datei de 7 octombrie 2023, când a început actualul război dintre Israel și gruparea teroristă Hamas. În urma atacului comis de Hamas la 7 octombrie și în urma confruntărilor ulterioare, au fost uciși câteva mii de oameni, atât în Israel cât și în Fâșia Gaza.

Acum câteva zile, la 17 octombrie 2023, premierul României, Marcel Ciolacu, a avut o vizită în Israel. Premierul Ciolacu i-a cerut premierului Netanyahu ca Israelul să ajute la evacuarea românilor din Fâșia Gaza.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Aripa Diaconescu din PMP s-ar apropia de PNL, iar Tomac spre USR

Potrivit surselor Realitatea.net, PNL pare a fi în centrul unei mișcări politice de amploare prin  crearea unei alianțe cu Partidul Mișcarea Populară (PMP) condus de Cristian Diaconescu. 

Acțiunea face parte dintr-un plan de recuperare a electoratului de dreapta, mai susțin sursele.

Cine este Cristian Diaconescu

Cristian Diaconescu, diplomat de carieră, a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe din 1990 până în 2004, la început ca diplomat la Misiunea Permanentă a României la OSCE.

A fost vicepreședinte al Senatului României, a fost ministru al justiției în guvernul Adrian Năstase (10 martie–28 decembrie 2004) și ministru de Externe în guvernul Emil Boc (1) (2008–2009), din partea PSD. În data de 24 ianuarie 2012 a fost numit ministru de Externe în guvernul Emil Boc (2), de această dată din partea UNPR. A fost ministru de Externe în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

Cristian Diaconescu a devenit consilier al președintelui Traian Băsescu din mai 2012, funcție deținută până la 30 aprilie 2014.

Între 1993 şi 1995, a coordonat secţia de cooperare în domeniul politico-militar al OSCE din MAE; din 1995 până în 1996, a activat ca diplomat la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizaţiile Internaţionale cu Sediul la Viena şi ca adjunct al şefului misiunii pentru domeniul politico-militar şi de securitate al OSCE.

A revenit la Bucureşti în 1996 şi a lucrat la Direcţia OSCE din MAE, al cărei şef a devenit în 1997. În 1998, Cristian Diaconescu a devenit director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice şi Consulare a MAE.

Liderul Eugen Tomac, care a câștigat președinția PMP în urma unui congres anul trecut susține că l-a exclus pe Diaconescu din partid. Acesta a promis că va face alianță cu USR și Forța Dreptei.

Ștampila se pare că e tot la Diaconescu, în plină dispută juridică.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!