Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Răzvan Orăşanu: 20 de întrebări publice adresate Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu

Răzvan Orășanu Actualizat: 25.08.2016 - 15:49

Sar scântei de câteva zile referitor la guvernanța BNR, iar BNR a trecut, în replică, de la o argumentație publică tehnică docta-soporifică la una neobișnuit de stridentă și acuzatoare la adresa criticilor. Este firesc să existe întrebări mai ascuțite în preajma reînnoirii unui mandat în instituție și ca urmare a acțiunii recente a DNA.

Share

Sar scântei de câteva zile referitor la guvernanța BNR, iar BNR a trecut, în replică, de la o argumentație publică tehnică docta-soporifică la una neobișnuit de stridentă și acuzatoare la adresa criticilor. Este firesc să existe întrebări mai ascuțite în preajma reînnoirii unui mandat în instituție și ca urmare a acțiunii recente a DNA.

Prin vocea unuia dintre purtătorii de cuvânt, domnul Dan Suciu, instituția spune, aducând acuze de care mă voi ocupa mai jos, că „BNR este oricând pregătită să răspundă la orice întrebare legitimă și coerentă despre activitatea sa. BNR înțelege și respectă pe deplin procesul de transpa­rentizare în conformitate cu legea, cu interesul public și cu practica europeană a băncilor centrale. Website-ul BNR oferă publicului un mare volum de informații care răspund întrebărilor uzuale“.

Vin și eu cu niște întrebări  punctuale referitoare la activitatea BNR, strânse în capitole-cheie, începând cu resursele umane și aștept cu interes răspunsurile ofe­rite de instituție, în numele transparenței clamate. Lansez și o invitație pentru un dialog televizat, pe baza acestor întrebări.

Politica de resurse umane și de salarizare a BNR – dacă există și în ce fel se manifestă? Ce are „Nucleara“ cu „monetara“?  

Calitatea resurselor umane și a selecției este esențială pentru o instituție fundamentală și punctul de pornire necesar al oricărei analize. Calitatea unei instituții începe de la calitatea oamenilor.

1. Cum se explică angajarea domnului Bogdan Stănescu (semnată de guvernatorul Isărescu) în corpul consilierilor cu rangul cel mai înalt în BNR? Cum se explică detașările, cine le-a aprobat? Și în ce va consta activitatea continuă în BNR?

Domnul Stănescu, func­ționarul (în opinia mea, nesimțit) cu un număr-record de joburi la stat (peste 20!), este în continuare la BNR, conform CV-ului domniei sale, în ciuda semnalărilor presei și conform ultimului articol de pe Hotnews, unde se anunță „renunțarea la detașarea de la Ministerul Energiei“. Domnul Stănescu avea atâtea locuri de muncă în timp ce cartea de muncă o avea la BNR. În conformitate cu art. 29 din Codul Muncii, angajarea se face după verificarea aptitudinilor morale și profesionale. Care sunt calitățile care l-au recomandat pe domnul Stănescu pentru a fi, conform  CV-ului citat de Gândul, responsabil cu „coordonarea activității juridice, coordonarea activității de achiziții publice în cadrul BNR, elaborarea de acte normative privind activitatea financiar-bancară“, în paralel cu activitatea de administrare specială de la Oltchim și, mai recent, de la Nuclearelectrica? Cum se poate să fii ocupat și la BNR și cu achizițiile la Nuclearelectrica? CV-ul alăturat e conform cu realitatea. Domnul Stănescu se ocupă în continuare de legislația bancară și de achiziții în BNR?

În conformitate cu art. 35 alineatul 2 al Legii BNR, „Guvernatorul numeşte în funcţie personalul din aparatul central al Băncii Naţionale a României şi pe directorii sucursalelor şi ai agenţiilor“, acesta fiind un atribut exclusiv al șefului instituției. Dacă i se pare normal domnului guvernator Isărescu că un actual consilier BNR, angajat de domnia sa, a agonist 20 - 25 de slujbe din partea statului, unele în paralel cu activitatea BNR, dacă este acesta un semnal sănătos către societate? Care este semnalul transmis prin întoarcerea triumfală în BNR, prin „încetarea detașării“ la Minis­terul Energiei?  Care ii vor fi atribuțiile? Si cum se poate ocupa in paralel de Nuclearelectrica? Dacă cineva spune că nu s-a știut, rog cu toată deferența și politețea să se vadă o referință încă din 2013, când scriam despre cazul Oltchim şi acelaşi domn Stănescu.

Vede Banca Națională a României, în lumina trans­parenței clamate cu referire la modele de bună practică europeană, o compatibilitate între atribuțiile unui administrator special care are, de pildă, de renegociat credite în cadrul unei proceduri complexe de reorganizare la Oltchim, și atribuțiile full-time legate de elaborarea de normative bancare, activitate care propune echidistanță între toate băncile, BNR având calitatea de reglementator? Este recenta activitate de la Nuclearelectrica (expert, divizia de achiziții!) și din MEC/Ministerul Energiei compatibilă cu o funcție de rang înalt în BNR? Susține BNR-ul prin salariați, în mod direct, politici economice și de reorganizare-lichidare, în a­fara mandatului din lege?  Mai mult, există în general și în BNR compatibilitate între două slujbe full-time în două locuri care se găsesc la o distanță rutieră de 178 de kilometri, există vreun caz similar în Europa? Se vede vreun conflict de interese oricât de mic?

2. Un alt exemplu: cum se explică reangajarea domnului Nicolae Dănilă într-o poziție nou-creată, cea de „consilier pe probleme de strategie“?

Redau din părerile publice mai vechi ale domnului Dănilă și întreb dacă strategia BNR-ului constă, din 2014, în reducerea sărăciei, nivelul de trai și inflația mai mare decât ținta propusă sau eventual necesara desprindere de analizele sofisticate. Mai jos sunt doar o parte din declarații, articolul de mai sus le consemnează în integralitate. Comentarii detaliate am mai făcut în trecut, pe baza articolului din Ziarul Financiar, întrebarea ar fi dacă strategia BNR în 2014 o poate face cineva care comunică public, vădit, în sensul invers al activității băncii centrale de ancorare a așteptărilor inflaționiste, cel putin așa cum este ea înțeleasă în mod uzual.

„Nu trebuie să ne sperie în etapa actuală realizarea unei creşteri economice inclusive (n.red. - concept care vizează creşterea economică “pentru toţi“, având ca ţintă creşterea gradului de ocupare, reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea nivelului de trai), chiar în condiţiile unei inflaţii mai mari decât ţintele pe care ni le-am propus“ (...); „regândirea echilibrată a obiectivelor, a misiunii şi a rolului băncii centrale“ (...); „fiind necesară desprinderea de analizele sofisticate, adese­ori rupte de realitate și (…) ajungând la rezultate abe­rante“. Domnul Dănilă nu și-a retractat niciodată aceste afirmații, se presupune că stau la baza strategiilor pe care le gândește și azi.

3. Cum se explică angajarea domnului Dan Darabonț, fost viceprimar PSD, în rolul de director Achiziții în BNR? A existat un concurs public? 

Cred că este cunoscut oricui, inclusiv celor care probabil fac monitorizari de presă pentru conducerea BNR, arestarea fostului primar general Sorin Oprescu, prins în flagrant, conform DNA, cu mită așezată artistic sub o pernă ornamentală, pentru facilitatea de contracte și de achiziții în Primăria Capitalei. Urmare a acestui scandal național, care a fost rațiunea pentru care prima opțiune pentru Direcția de Patrimoniu și Investiții a BNR a fost pentru fostul viceprimar al Capitalei, domnul Dan Darabonț, fost politician PSD, fost primar de sector?  Sloganul și oferta electorală, conform propriei descrieri pe site a fost: „Alege la primărie un primar de meserie“.

Care a fost motivația angajării unui „primar de meserie“ într-o instituție eminamente economică? Dacă a avut contracandidați la angajare? În plus mă întreb dacă atunci când domnul Vasilescu spune că „la Banca Națională sunt remunerate performanțe-unicat“, are în vedere și situația acestui fost politician. Şi dacă ni se pot spune care anume sunt „performanțele-unicat“ legate de Direcția Patrimoniu și Investiții? În general, își propune BNR angajarea cât mai multor foști „vici“ PSD (sau „primari de meserie“)?

4. Este BNR solidară cu opi­nia purtătorului de cuvânt, domnul Adrian Va­silescu (altul cel decât oficial, domnul Dan Suciu), care spune că “numai cei care nu cunosc legea pot afirma că reținerea lui Bogdan Olteanu este o lovitură de ima­gine pentru BNR“?

Întrucât domnul Vasilescu face trimitere la lege, singurul text incident nu poate fi decât art. 33, alin. 6 al Legii 312 din 2004: „Revocarea din funcţie a oricărui membru al consiliului de administraţie se face de către Parlament, (....) dacă acesta încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave“.

Legea a avut drept inspirație chiar un colectiv al BNR. Am ajuns în situația neobișnuită în care, practic, dacă nu ar fi existat demisia domnului Olteanu, procedura legală de destituire ar fi putut dura destul de mult, fără cooperare din partea domniei sale.

Motivul? Nu am găsit o definiție a „abaterilor grave?“

Sunt acuzațiile prezente formulate de DNA „abateri grave“ în înțelesul legii de organizare și funcționare, în opinia BNR?

Mai mult, în contextul de pildă al devalizării recente a Băncii Centrale a Moldovei, nu este, în general, o problemă de imagine pentru o bancă centrală, gestionară a multor miliarde de lei și euro din averea țării, să aibă un conducător acuzat de vehicularea unor sume de bani în valiză, indiferent de context? Vorbesc inclusiv de ima­ginea externă, imaginea în fața dealerilor din bănci care citesc știrile economice din regiune.

5. Ce concluzii se pot trage ţinând cont de politica de resurse umane din trecut și din prezent – cazul fostului viceguvernator Vlad Soare și al grupului BNR care a lucrat pentru Sorin Ovidiu Vântu?

Acum când avem a treia condamnare penală a lui Sorin Ovidiu Vântu și scandalurile de notorietate cu FNI, Gelsor, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), cum se poate comenta, uitându-ne în urmă, capacitatea unui pușcăriaș infractor de a recruta o întreagă echipă din Banca Națională, la finalul anilor ’90? Ca să fiu ele­gant și eliptic aici, amintesc doar de traseul fostului viceguvernator Vlad Soare.

Considerați, domnule Isărescu, în calitate de fost șef al domnului Soare, că după un parcurs profesional ce bifează o perioadă de 8 ani ca vicepreședinte al BNR (1990-1998), apoi activitatea 1998- 2000 de la vârful Gelsor, era imperios necesară numirea la Bancorex în 2000 înainte de cel mai mare faliment bancar al ultimilor 26 de ani? A fost judicioasă propunerea domniei sale în 2011 pentru Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private, există criterii de etică pe care BNR le poate statua (sau le poate propune Parlamentului) în ceea ce înseamnă criterii minime pentru orice funcție de reglementare financiară, se pronunță Banca Naţională atunci când astfel de numiri sunt vehiculate de terți? Cu referire la ziua de azi - care este norma etică ce ar trebui să gestioneze situația prezentă?

Concret, dacă un înalt funcționar implicat azi în reglementare a girat anterior, cu buna sa reputație profesională, un crah financiar de proporții, un faliment bancar răsunător, care a lăsat statului o datorie de peste 4 miliarde de dolari, cu lichidarea aproape a unei treimi din valoarea activelor bancare de la data respectivă, mai poate fi numit fie la cârma BNR, fie la cârma unor bănci mari din sistem (sau, să spunem, în funcția de președinte al unui Consiliu de Supraveghere a unei
bănci din sistem)?

Dar dacă a girat un sistem penal de fraudare a pieței de capital cu un scandal național care a lăsat zeci de mii de păgubiți, omul fiind anterior în BNR, poate fi numit într-o altă instituție de reglementare sau o instituție bancară? În caz că unora li se pare nepotrivită întrebarea, reamintesc că am făcut publice, în ultima zi de mandat la AVAS în 2006, toate datoriile Bancorex-ului care erau trecute la secret, până în acel moment, că tot se vorbește de transparență. Nevoia există demult și „secretul bancar“ a fost invocat sistematic.

Și cum comentați din punct de vedere al supravegherii siguranței sectorului bancar, de această dată, situația contractului de fidejusiune-cauțiune FNI-CEC, în baza căruia statul român a plătit aproape 200 de milioane de euro păgubiților de la FNI. Mai concret, dacă rămânea obligația în sarcina CEC, ar mai fi astăzi această mare bancă viabilă?

6. Ce părere aveţi despre politica de resurse umane promovată pentru conducerea băncilor din sistem?

Dacă poate explica pu­blic domnul Isărescu motivul pentru care a respins candidatura domnului Cosmin Marinescu, doctor în Economie și conferențiar la ASE, actualul consilier pe probleme economice al președintelui României, pentru conducerea unei bănci de stat, în condițiile în care era consilierul ministrului Finanțelor, acționarul băncii? Care sunt standardele și procedurile aplicabile în cazul numirilor în băncile de stat? Cine din BNR a luat efectiv decizia de mai sus și cea următoare?

Și, corelativ, dacă ne poate explica motivația pentru care, pentru o funcție similară, tot într-o bancă de stat, a fost acceptată candidatura domnului Vasile Secăreş?  (Ultima sa publicație am găsit-o ca fiind “Polemologia și Problemele Păcii“, Editura Politică, București, 1976).

Ca să vă faceţi o imagine asupra gândirii sale, am ales un singur citat dintr-un interviu. Ca să nu mai dau și părerile des­pre agricultură… Spune domnul Secăreş: „Or, vreau să atrag atenţia, ca opinia publică să înţeleagă, că intrăm într-o perioadă foarte dură a reaşezării lumii. Procesul de tranziţie a început acum 20 de ani, pentru toată lumea. Toată lumea s-a mişcat. S-a intrat atunci în a doua etapă a restructurării strategiei lumii şi va fi greu din punct de vedere politic şi economic. Vom vedea foarte tare componenta de joc de sumă nulă, cineva va câştiga şi mulţi vor pierde. Lumea s-a schimbat mult, dar vom descoperi tot mai mult că politica mondială nu s-a schimbat, înseamnă în continuare o distribuţie a câştigurilor şi pierderilor. Cei slabi vor pieri.“ (Bursa, 2011)  

Citeşte şi

20 de întrebări publice adresate Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu (II)

20 de întrebări publice adresate Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu (III)

 

CV

Răzvan Orăşanu (34 de ani) este economist şi director executiv al Institutului de Studii Populare. A studiat în Marea Britanie, fiind licenţiat al London School of Economics şi bursier la Harvard University. A fost consilier de stat al primului ministru începând din 2005, iar în 2006, la 24 de ani, a fost numit preşedinte al AVAS (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului). Ulterior, a fost director de cabinet al Preşedintelui Consiliului Concurenţei şi consultant local pentru Banca Mondială.

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...