Cu gândurile îndreptate către anul nou 2024 ne punem întrebări și facem planuri pentru ceea ce ne rezervă viitorul. Anul 2023 a fost unul plin de provocări și schimbări, iar acum, stând în fața anului nou 2024, cu siguranță suntem dornici să vedem cum se va desfășura această nouă etapă a vieții noastre.
Pentru mulți dintre noi, anul 2024 reprezintă o oportunitate de a face schimbări majore în carieră. Ne gândim la noi provocări și la posibilitatea de a ne realiza visurile profesionale. Ne întrebăm ce pași trebuie să urmăm pentru a ajunge acolo unde ne dorim și cum putem crește în carieră.
În același timp, ne gândim și la planurile personale pentru anul 2024. Vrem să ne dedicăm mai mult timp familiei și prietenilor, să călătorim și să explorăm lumea, să ne îmbunătățim sănătatea și să adoptăm un stil de viață echilibrat. Ne propunem să fim mai prezenți în momentele importante din viața celor dragi și să ne bucurăm de fiecare experiență.
Pacea, tot mai greu de atins.
Cu toate acestea, suntem conștienți că anul 2024 vine la pachet și cu provocări și incertitudini. Pacea în lume este tot mai de neatins, conflictele din Gaza și Ucraina continuă să facă victime nevinovate și să creeze tensiuni între națiuni. Rusia nu pare să se îndepărteze de politica sa agresivă și de anexarea teritoriilor străine, ceea ce alimentează și mai mult instabilitatea în regiune.
În cazul conflictului din Gaza, tensiunile dintre Israel și Hamas continuă să escaladeze. Atacurile cu rachete și bombardamentele aeriene au dus la pierderi de vieți și distrugeri masive. Civili nevinovați, inclusiv copii, sunt prinși în mijlocul acestui conflict și suferă consecințele devastatoare ale acestuia. Comunitatea internațională a făcut apel la încetarea focului și la reluarea negocierilor pentru găsirea unei soluții durabile, însă acest apel pare să fie ignorat de ambele părți implicate.
Schimbările climatice, distrugerea vieții.
Schimbările climatice devin din ce în ce mai evidente și mai periculoase, iar pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi un test major pentru guverne și societatea în ansamblu. Pe măsură ce instabilitatea climatică avansează omenirea este predispusă și la virusuri încă nedescoperite.
Această instabilitate climatică este rezultatul schimbărilor majore în modelele de precipitații, temperaturi extreme și creșterea nivelului mării. Aceste fenomene pot crea condiții favorabile pentru dezvoltarea și răspândirea virusurilor, care pot supraviețui și evolua în medii în schimbare. În plus, distrugerea habitatelor naturale și defrișările masive pot duce la interacțiuni mai frecvente între oameni și animale sălbatice, ceea ce crește riscul de transmitere a bolilor de la animale la oameni.
Un alt exemplu al acestui fenomen este izbucnirea virusului Zika, care s-a răspândit rapid în America de Sud și Centrală. Acest virus, transmis de țânțarii infectați, a fost asociat cu anomalii congenitale la sugari și tulburări neurologice la adulți. Cercetătorii au stabilit o legătură între schimbările climatice și creșterea numărului de cazuri de Zika, deoarece temperaturile mai ridicate și ploi abundente au creat condiții favorabile pentru reproducerea țânțarilor și transmiterea virusului.
Pe măsură ce schimbările climatice continuă să avanseze, este posibil ca omenirea să se confrunte cu noi virusuri încă nedescoperite. Deoarece aceste virusuri sunt necunoscute, nu avem imunitate împotriva lor și nu dispunem de vaccinuri sau tratamente specifice.
În acest context, este imperativ să găsim soluții durabile și să acționăm în mod responsabil. Trebuie să ne unim eforturile pentru a promova pacea și înțelegerea între națiuni, să sprijinim dialogul și diplomația în rezolvarea conflictelor. De asemenea, avem nevoie să investim în cercetare și inovație pentru a găsi soluții eficiente la schimbările climatice și să luăm măsuri concrete pentru a reduce impactul nostru asupra mediului înconjurător.
Efectele pandemiei asupra economiei românești în continuare în 2024.
Un alt aspect important va fi gestionarea crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, migrația masivă a intelectualilor români, lipsa personalului calificat și un sistem public la pământ. Efectele acestui eveniment asupra economiei românești vor continua să se simtă și în 2024, iar guvernanții vor trebui să găsească soluții eficiente pentru redresarea acesteia. Va fi nevoie de investiții în sectoare cheie, precum sănătatea și educația, pentru a reconstrui și consolida sistemul public. Dar nu doar aici este o problemă majoră ci și în închisori
Problemele sistemului închisorilor în România.
În închisori, problema majoră este reprezentată de supraaglomerarea și condițiile precare de trai. Numărul mare de deținuți în raport cu capacitatea închisorilor duce la suprasolicitarea sistemului, fapt ce afectează atât personalul de închisoare, cât și deținuții.
Supraaglomerarea închisorilor are consecințe negative asupra sănătății și siguranței deținuților. Spațiile de cazare necorespunzătoare și supra populate facilitează răspândirea bolilor, iar accesul limitat la servicii medicale de calitate agravează această situație. De asemenea, lipsa de intimitate și violența între deținuți pot conduce la deteriorarea stării psihologice a acestora.
În plus, condițiile precare de trai din închisori afectează reabilitarea și reintegrarea socială a deținuților, crescând astfel riscul violențelor în rândul populației, odată ce aceștia sunt eliberați. Dar și acuzele oamenilor de afaceri sau politici că aceste condiții sunt ținute anume pentru ca guvernanții să-și poată elimina oponenții. Lipsa programelor educaționale și de formare profesională adecvate limitează șansele de a obține un loc de muncă stabil după eliberare, ceea ce crește riscul de recidivă. De asemenea, lipsa de activități productive și de ocupare a timpului liber poate duce la creșterea tensiunilor și a comportamentelor violente în închisori.
Soluționarea acestei probleme impune eforturi susținute din partea autorităților competente. Deși autoritățile se bat cu pumnul în piept de ani de zile că vor reconstrui, reabilita investi, fiecare ministru are în fapt o agendă publică personală.
Alina Gorghiu, ministrul justiției numită sub conducerea PSD, deși avocat de meserie, ignoră drepturile omului, singura sa direcție fiind aducerea ”fugarilor în țară” nesfiindu-se să admită că își folosește ambasadorii, spionii și ”toate instituțiile” statului în atingerea propriului său gol. Este important de reamintit că în anul 2016 PNL a suferit cea mai mare înfrângere electorală împotriva PSD pe fondul unui management slab și indezirabil populației condus de lideri precum Alina Gorghiu, Vasile Blaga sau Cătălin Predoiu.
Deci se poate spune că Alina Gorghiu repetă agenda din 2016 pentru 2024. Riscurile pentru PNL sunt majore, în primul rând că anul 2024 va fi un an electoral important, cu alegeri prezidențiale și parlamentare, ceea ce va aduce la o tensiune și o rivalitate acerbă între partidele politice. Lupta pentru putere și influență va fi intensă, iar cetățenii vor trebui să fie atenți la promisiunile și acțiunile politicienilor.
Corupția, o problemă internă nerezolvată.
Pe lângă aspectele electorale, România se confruntă și cu unele probleme interne majore. Corupția și lipsa de transparență în administrația publică vor continua să fie provocări persistente.
Aceste probleme au rădăcini adânci în sistemul politic și economic al societății noastre. Corupția afectează în mod direct bunăstarea cetățenilor și inhibă dezvoltarea economică și socială a țării noastre. Lipsa de transparență în administrația publică creează un mediu propice pentru corupție, deoarece ascunde acțiunile ilegale și favorizează deciziile luate în interes personal sau de grup.
Una dintre cauzele principale ale corupției în administrația publică este slaba aplicare a legilor și a mecanismelor de control. Instituțiile responsabile cu monitorizarea și sancționarea abuzurilor sunt insuficient de puternice sau influențate politic, ceea ce permite corupției să prospere în continuare. Am văzut cu toții cum lecția de la Colectiv nu a îmbunătățit nimic. Tragedia de la Ferma Dacilor acum a afectat și oameni de vârf, copiii acelor oameni plătind pentru incompetența conducătorilor lor. Corupția endemizată atât în rândul instituțiilor publice dar chiar și altora precum Apa Nova, țin în loc desfășurarea proiectelor pentru autorizații la incendiu determinând ca în unele cazuri oamenii să ignore cererile și iată să-și pună în pericol chiar propriile vieți și ale familiilor sale pentru a-și asigura un trai.
Guvernul ar trebui să investigheze în primul rând dosarele celor care cer autorizații ISU și care stau în nesoluționare. De multe ori avem tendința să dăm vina pe așa zisa ”iresponsabilitate românească” dar dacă întrebi cetățeanul de rând, omul de afaceri român lucrurile stau cu totul altfel. Acest lucru se poate observa și pe rolul instanțelor de judecată în care afaceriști români în disperare de cauză dau instituțiile în judecată. Nemulțumirile oamenilor sunt multe, acuzații precum ”inamovilitatea” șefilor de instituții publice, aroganța și lipsa de interes a acestora pentru a identifica și analiza soluții tehnice viabile duc la blocarea autorizațiilor și nefinalizarea proiectelor.
De asemenea, salariile mici ale funcționarilor publici pot fi un factor care îi determină să accepte mită sau să se implice în practici ilegale, pentru a-și suplimenta veniturile.
O altă problemă este legată de lipsa de transparență în procesul de luare a deciziilor și în cheltuirea fondurilor publice. Cetățenii nu sunt informați în mod corespunzător despre modul în care sunt utilizate resursele lor și nu au acces la informații despre contractele publice sau deciziile administrative. Această opacitate favorizează corupția și face ca cetățenii să aibă încredere tot mai mică în administrația public
Va fi necesară o luptă constantă împotriva acestor fenomene pentru a asigura un climat de guvernare corect și echitabil.
Alegerile din 2024, lideri precum Victor Ponta sau Mircea Geoană pot avea momentul 2.0.
PSD poate da din nou lovitura de grație în 2024, de data aceasta mult mai puternic în condițiile în care Victor Ponta, un politician avid de putere așteaptă la pândă momentul oportun să poată candida din nou la funcția prezidențială din postura de președinte PSD.
Victor Ponta, cunoscut pentru abilitatea sa de a-și manipula adversarii și de a atrage simpatia maselor, ar putea reuși să revină în fruntea PSD-ului și să își construiască o imagine puternică în rândul alegătorilor. După ce a fost învins în alegerile prezidențiale din 2014 și a demisionat din funcția de prim-ministru în urma protestelor masive, Ponta nu s-a retras niciodată din viața politică. Ba mai mult a reușit să-și rezolve toate problemele din justiție, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție achitându-l în mod constant, încă din anul 2014.
În ultimii ani, Victor Ponta a fost un critic vocal al guvernării actuale și a promovat o serie de măsuri populiste care i-au adus atenția publică și susținerea unor categorii importante de alegători. Astfel, el a reușit să-și reconsolideze poziția în interiorul partidului și să câștige sprijinul unor membri influenți ai PSD, stând acum la dreapta premierului Ciolacu ”care chiar îl ascultă”.
Mircea Geoană, puternic susțin din afară ar putea candida și el cu oarecare succes.
Mircea Geoană, puternic susținut din afară, ar putea candida și el cu oarecare succes în alegerile viitoare. Cu o carieră politică bine stabilită și o vastă experiență în diplomație, Geoană este privit ca un candidat viabil pentru a conduce țara.
De-a lungul anilor, Geoană și-a clădit o imagine solidă în politica românească. A ocupat funcții importante în guvern și a fost ales președinte al Senatului în perioada 2008-2011. În timpul mandatului său, a reușit să consolideze relațiile externe ale României și să promoveze valorile democratice în cadrul Uniunii Europene.
Susținerea puternică din partea comunității internaționale este un atu major pentru candidatura sa. Geoană a demonstrat abilități diplomatice remarcabile și o înțelegere profundă a relațiilor internaționale din postura sa de adjunct al NATO. Geoană a fost implicat în numeroase negocieri și dialoguri internaționale, contribuind la consolidarea păcii și securității globale. Experiența sa în domeniul diplomației și cunoașterea profundă a mecanismelor internaționale îl fac un candidat foarte potrivit pentru această poziție înaltă.
Pe partea cealaltă, din partea PNL se preconizează un candidat surpriză, din postura lui Eduard Hellwig. Fostul șef al SRI care a demisionat brusc din fruntea serviciului după mai bine de 6 ani neclintiți. După ani de zile în care a fost în centrul atenției, conducând una dintre cele mai importante instituții de securitate din țară, Hellwig a decis să-și dedice energia și experiența în slujba analizelor politice, după cum arată postările sale frecvente pe site-urile de socializare.
Această schimbare de direcție a stârnit curiozitatea și interesul publicului, iar mulți se întreabă ce l-a determinat pe Hellwig să părăsească poziția sa privilegiată în SRI.
