Geopolitica încetează să mai fie un subiect rezervat diplomaților și analiștilor militari. Devine o problemă personală, care se măsoară în lei. Dacă estimările privind o motorină de peste 10 lei/litru în luna septembrie se vor confirma, românii nu vor plăti doar mai mult pentru un plin de combustibil. Vor plăti mai mult pentru aproape orice. 10 lei pe litru nu înseamnă doar carburanți mai scumpi, înseamnă o economie care începe să încetinească.
Carburanții sunt sângele economiei moderne. Ei pun în mișcare camioanele care aprovizionează supermarketurile, utilajele din agricultură, autobuzele, firmele de curierat, șantierele și industria. De aceea, fiecare creștere a motorinei produce un efect în lanț care se propagă mult dincolo de benzinării. În final, nota de plată ajunge în coșul de cumpărături al fiecăruia.
Motorina care, poate, va costa 9,90 sau 10,10 lei, nu mai este adevărata problemă. Pragul psihologic de 10 lei are mai ales valoare simbolică. El transmite populației și companiilor că intrăm într-o etapă în care incertitudinea devine noua normalitate.
Energia a devenit cea mai sensibilă armă economică
Conflictul din Golf demonstrează încă o dată, cât de vulnerabilă este economia globală. O strâmtoare aflată la mii de kilometri de România poate influența prețurile dintr-o stație de alimentare din Vaslui sau Timișoara.
Globalizarea a făcut lumea mai eficientă, dar și mai fragilă. În momentul în care aproape o cincime din petrolul mondial trece printr-un singur punct strategic, orice tensiune militară devine instantaneu o problemă economică. În trecut, piețele reacționau mai ales la lipsa efectivă de petrol. Astăzi, reacționează și la frică. Investitorii cumpără anticipând riscuri viitoare, iar această anticipare se transformă imediat în costuri pentru consumatori.
Este suficientă perspectiva unei blocări a Strâmtorii Ormuz, pentru ca transportatorii să plătească asigurări mai mari, navele să ocolească anumite rute, iar comercianții să introducă în preț ceea ce economiștii numesc „prima de risc”. Cu alte cuvinte, plătim nu doar ceea ce se întâmplă, ci și ceea ce s-ar putea întâmpla.
România are o vulnerabilitate în plus: dolarul
În mod obișnuit, atenția publică se concentrează exclusiv asupra prețului petrolului. Este însă doar jumătate din ecuație. România cumpără petrol într-o monedă care nu este leul. Dacă dolarul se apreciază simultan cu scumpirea barilului, efectul se dublează aproape instantaneu. Importatorii plătesc mai mult pentru aceeași cantitate de petrol, iar diferența ajunge, inevitabil, la pompă.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, rezumă foarte bine această realitate: „Nu petrolul este singurul indicator care trebuie urmărit. Pentru România, combinația dintre cotația Brent și evoluția dolarului american poate deveni determinantă.”
Această observație explică de ce, uneori, românii văd scumpiri, chiar și atunci când petrolul nu înregistrează creșteri spectaculoase. Cursul valutar poate amplifica sau diminua fiecare variație internațională.
Inflația poate reveni pe ușa din dos
În ultimii ani, economia românească a început să dea semne că reușește să țină sub control inflația. Dar combustibilii au capacitatea de a anula rapid o parte din acest progres. Un transport mai scump înseamnă alimente mai scumpe. Materialele de construcții devin mai costisitoare. Agricultura suportă cheltuieli mai mari cu motorina utilizată pentru utilaje. Companiile de distribuție își majorează tarifele. În final, fiecare verigă adaugă câțiva bani peste prețul produsului.
Fenomenul este cu atât mai periculos, cu cât apare într-un moment în care multe firme încă încearcă să-și refacă marjele de profit, afectate de anii anteriori. Pentru ele, absorbția unor noi costuri devine aproape imposibilă.
Statul are puțin spațiu de manevră
Mulți se vor întreba dacă Guvernul poate interveni. Teoretic, da. Practic, marja este redusă. Mai bine de jumătate din prețul unui litru de carburant este reprezentat de taxe și accize. Reducerea lor ar diminua presiunea asupra populației, dar ar crea imediat o gaură importantă în bugetul statului, într-un moment în care România încearcă deja să reducă deficitul bugetar.
Compensarea prețurilor, așa cum s-a întâmplat în trecut, presupune, la rândul ei, costuri uriașe suportate din bani publici. Prin urmare, statul se află într-o dilemă dificilă: dacă intervine, afectează bugetul. Dacă nu intervine, presiunea se mută integral asupra economiei și populației.
Cea mai mare lecție este alta
Dincolo de cifre și prognoze, există o concluzie care merită reținută.
România continuă să depindă puternic de evoluții pe care nu le poate controla. Un conflict regional, deciziile marilor producători de petrol, fluctuațiile dolarului sau tensiunile geopolitice ajung să influențeze direct costul vieții de zi cu zi. Acesta este motivul pentru care investițiile în diversificarea surselor de energie, infrastructura de transport, producția internă și eficiența energetică nu mai reprezintă doar proiecte economice. Ele devin investiții în securitatea economică a fiecărui cetățean.
Motorina de 10 lei poate fi doar un episod temporar sau începutul unei perioade mai lungi de volatilitate. Nimeni nu poate spune cu certitudine. Cert este însă un lucru: în economia actuală, războaiele nu se mai poartă doar cu arme. Se poartă și prin prețuri. Iar de cele mai multe ori, primul care simte efectele nu este investitorul de pe bursă, ci omul obișnuit care oprește la pompă pentru încă un plin.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
