» Acum aproape 20 de ani, Ungaria iesea fara violenta din ultima faza a kadarismului — un compromis acceptat de Partidul Comunist, care, desi ramanea partid unic, tolera, daca nu ideologii diferite, distincte si marturisite, atunci cel putin puncte de vedere disidente. Deja in 1988 au fost infiintate (sau, in cazul unui partid "istoric", reinfiintat) principalele partide politice care aveau sa domine viata politica a Ungariei in perioada postcomunista. Au urmat, in vara lui 1989, la cateva zile distanta, moartea lui Janos Kadar, vizita presedintelui american George Bush Sr si inmormantarea lui Kadar (amanata din cauza vizitei).
» O incarcatura si mai mare de simbolism contine insa o alta coincidenta: Kadar isi dadea ultima suflare exact in momentul in care era reabilitat de catre Tribunalul Suprem Imre Nagy, liderul revolutiei anticomuniste din 1956, executat la ordinul sau.
In ultimii 20 de ani, au facut politica in Ungaria formatiuni reprezentand toate doctrinele politice principale ale epocii – de la socialistii postcomunisti la dreapta anticomunista, trecand prin liberali, crestin-democrati si conservatori. Exista, dar nu sunt reprezentate in Parlament (desi unele dintre ele au fost reprezentate in unele legislaturi), si un partid ecologist, un partid "muncitoresc", unul comunist, un partid al pensionarilor, un partid de extrema dreapta si o miscare de dreapta si mai extremista, un partid centrist, unul umanist si un altul "al micilor proprietari".
In Parlamentul actual este reprezentat si un partid local (de fapt, judetean) – "Asociatia Somogy", cu un singur deputat ales in 2006 si aliat cu socialistii.
Mostenitorii PC, aliati cu cei ai opozitiei acestuia
Partidul comunist, deja reformat si cu reputatia internationala sporita de facilitarea emigrarii in masa a est-germanilor in Germania occidentala, s-a "reinventat" oficial, devenind, in octombrie 1989, un partid social-democrat de tip vest-european, sub denumirea de Partidul Socialist. In realitate, PSU este succesorul doar al unei parti, cea pronuntat reformista a Partidului Socialist al Muncitorilor, numele oficial al partidului comunist. "Noul" partid, in care fosti "grei" comunisti si-au pastrat influenta intr-o oarecare masura – unii pana astazi –, si-a insusit patrimoniul economic al partidului comunist, fapt pentru care a fost mult criticat de cei care considera ca ar fi fost mult mai cinstit ca banii partidului sa fie impartiti nou-aparutelor partide de centru si de dreapta.
Partidul Socialist s-a coalizat, cand a fost la putere (ca in actuala guvernare, dar numai pana in vara acestui an, cand partenerii de 14 ani s-au retras), cu Alianta Democratilor Liberi, partid liberal infiintat deja in noiembrie 1988, de fosti membri ai opozitiei democratice, care au creat initial Reteaua Initiativelor Libere.
FIDESZ (ulterior si-a adaugat sintagma "Uniunea Civica Maghiara"), astazi un important partid conservator de centru-dreapta, a fost infiintat tot in 1988, la sfarsitul lunii martie. Atunci se numea "Alianta Tinerilor Democrati" (asta inseamna acronimul), era un partid tanar (35 de ani era varsta maxima permisa a membrilor!), de orientare liberala, anticomunist si ultranationalist. Initialele s-au pastrat, dar partidul "a imbatranit" si si-a schimbat orientarea, dupa ce, la alegerile generale din 1994, a obtinut un rezultat prost (7,02%).
In noua sa intruchipare, FIDESZ a obtinut aproape 30 de procente in alegerile din 1998, a ajuns la putere in 1998 (premier – Viktor Orban), guvernand in alianta cu Forumul Democrat Maghiar si cu Partidul Micilor Proprietari. In 2002 a fost infrant de socialisti (42,05% la 41,07%). In alegerile din 2006, alianta FIDESZ-Partidul Popular Crestin Democrat a fost infranta, iarasi la mica distanta, de alianta socialisti– democrat-liberali.
Ideologii distincte, dar si oportunism
Spre deosebire de situatia din Romania, in Ungaria ideologia este luata in serios, cel putin de partide, daca nu neaparat si de alegatorii interesati mai degraba de nivelul de trai, calitatea educatiei si siguranta cetateanului decat de metodele politice prin care pot fi atinse aceste deziderate sau de soarta etnicilor maghiari din tarile limitrofe.
Partidul Socialist, desi descins din cel comunist, se comporta ideologic mai curand ca laburistii britanici de la Tony Blair incoace sau socialistii francezi contemporani. FIDESZ este mai puternic ideologizat, mai ales de la abandonarea liberalismului. Cativa politicieni de frunte ai partidului (Peter Molnar, Gabor Fodor si Klara Ungar) au trecut atunci la Alianta Democratilor Liberi, fara sa banuiasca faptul ca vor ajunge aliati ai socialistilor.
Lucrurile se schimba insa in cazul micilor partide extremiste, de exemplu, Partidul Dreptatii si Vietii Maghiare (MIEP), fondat in 1993 de Istvan Csurka. In 1998, MIEP a obtinut 5,5% din voturi si a intrat in Parlament cu 14 deputati. Patru ani mai tarziu, cu 4,4%, a ramas pe dinafara Parlamentului, asa ca, in 2005, s-a aliat cu JOBBIK (Miscarea pentru o Ungarie Mai Buna). In 2006, dupa ce premierul socialist a recunoscut ca partidul sau a mintit "zi si noapte" populatia in legatura cu starea reala a economiei, cele doua partide extremiste au incercat sa canalizeze in folosul lor nemultumirea populara. Personajele dubioase pe care si-au bazat partidele extremiste aceasta tentativa sunt din categoria huliganilor, numerosi printre fanii unor echipe de fotbal – in cazul Budapestei –, ai echipelor Ujpesti Dozsa si Ferencvaros.
"Sunt extrem de violenti, au conflicte saptamanale cu politia, iar ideologia lor este de factura istorica — un ultranationalism exacerbat, fanatic si fundamentalist, al carui «Allah» este «Ungaria Mare» cea cu 64 de judete (in prezent 19), negarea Tratatului de la Trianon etc. etc." (o caracterizare apartinand istoricului ungar Andrea Varga)
Banii vorbesc mai tare ideologia
Pe la inceputul deceniului trecut, FIDESZ si Forumul Democrat Maghiar, pe fata mari dusmani ideologici, au colaborat in secret vanzand ilegal o cladire situata pe cea mai prestigioasa strada budapestana si impartindu-si banii. Presa a descoperit escrocheria, scandalul a fost urias, Forumul Democrat a pierdut puterea si de-abia a intrat in Parlament, iar FIDESZ s-a vazut nevoit sa isi schimbe doctrina, de la liberalism la democratia crestina.
Au fost mai multe cazuri de cooperare transpartinica si transideologica in interes economic, dar voi mai da un singur exemplu – un caz care seamana cu scandalurile Bancorex si Banca Internationala a Religiilor. Banca Postei ungare a platit dobanzi preferentiale, dublul celei obisnuite, pe depozitele unor politicieni din toate partidele, actori vestiti, jurnalisti influenti si sportivi faimosi, in timp ce aceiasi favorizati plateau o dobanda mult mai mica decat "muritorii de rand" la creditele luate.
Banca a dat faliment, mii de oameni obisnuiti si-au pierdut economiile, dar clientii favorizati si-au primit banii depusi chiar inaintea crahului. Procesul intentat in justitie a inceput in 1997 si s-a incheiat numai anul acesta – principalul vinovat scapand doar cu o amenda.
Momente de cotitura sau doar de criza
1989, martie-septembrie: discutii in jurul "mesei rotunde nationale" intre guvernul (comunist) de tranzitie condus de Miklos Nemeth si principale partide de opozitie. Atunci s-a convenit asupra metodelor tranzitiei pasnice. Apoi Parlamentul a votat o noua lege electorala, care a introdus sistemul reprezentarii proportionale intr-o Adunare Nationala unicamerala cu 386 de deputati – 176 alesi uninominal, in circumscriptii, si 210 alesi pe liste regionale si nationale. Primele alegeri democratice, tinute in 1990, in martie si in aprilie, au fost castigate de coalitia de centru-dreapta formata din Forumul Democrat Maghiar, Micii Proprietari si Partidul Crestin-Democrat.
1994: Dupa patru ani la putere, popularitatea coalitiei de centru-dreapta era erodata puternic, inclusiv din cauza faptului ca aceasta a esuat in solutionarea unor probleme sociale. Socialistii au obtinut majoritatea absoluta, dar au preferat sa guverneze impreuna cu Alianta Democratilor Liberi. Aceasta coalitie de centru-stanga a fost condusa de Gyula Horn, ultimul ministru de Externe al Ungariei comuniste. El a continuat privatizarea inceputa de Antall si procesul, initiat tot sub predecesorul sau, de apropiere de NATO si UE.
Alternanta intre guvernari de centru-stanga si guvernari de centru-dreapta a continuat in 1998, cand alegerile au fost castigate de o alianta condusa de Viktor Orban: FIDESZ-Partidul Micilor Proprietari-Forumul Democrat Maghiar. Orban a incheiat procesul de aderare la NATO si a acordat o atentie speciala minoritatilor maghiare din tarile vecine.
In 2002, alegerile au readus la putere coalitia socialisti–democrati-liberi, premier devenind socialistul Peter Medgyessy. Acest guvern a finalizat integrarea europeana a tarii vecine. Medgyessy a fost si primul premier postcomunist al Ungariei care a demisionat din functie dupa ce PS si-a pierdut increderea in el. Succesorul sau a fost Ferenc Gyurcsany, un fost "aparatcik" comunist si posesorul unei averi considerabile, facuta in anii ’90, de pe urma marilor privatizari.
2006: Pentru prima data in ultimele doua decenii, alternanta la putere nu se mai materializeaza. Socialistii raman la putere, initial tot impreuna cu liber-democratii, care insa au divortat de vechii parteneri anul acesta. Guvernarea Gyurcsany a cunoscut un grav moment de criza cand presa a intrat in posesia unei inregistrari audio in care premierul recunostea ca formatiunea sa a mintit populatia in timpul campaniei electorale. Atunci au avut loc gravele tulburari de strada de care au incercat sa profite partidele de extrema dreapta.
Campioni ai anticomunismului, fosti turnatori la Secu
La scurt timp dupa schimbarea de regim, premierul Antall a avut mare grija ca din guvernul sau sa nu faca parte fosti comunisti. Fostii informatori l-au interesat insa mai putin, probabil pentru ca banuia, poate chiar stia, ca in conducerea partidului erau destule persoane aflate in aceasta situatie. Presa insa "l-a dovedit" pe Istvan Csurka, al doilea om in partidul lui Antall, dar care a devenit ulterior unul dintre liderii extremei drepte din Ungaria. L-am intalnit in iarna lui 1986, la New York, in timpul unei conferinte a PEN-Clubului International, unde facea figura de mare disident anticomunist. Am auzit, multi ani mai tarziu, ca ar fi fost santajat sa colaboreze cu politia politica pentru ca luase parte la revolutia anticomunista din 1956 si ca nu ar fi denuntat de fapt pe nimeni.
Revenind la Jozsef Antall, se spune ca pe vremea cand era premier l-a santajat, practic, pe Jozsef Torgyan, liderul partidului aliat al Micilor Proprietari, punandu-i in fata documente din care reiesea ca si acesta fusese informator al politiei politice a regimului comunist.
"CIOCU’ MIC", VARIANTA MAGHIARA
Pe la inceputul anilor ’90, premierul Antall s-a rastit la colegii sai de partid (Forumul Democrat) mai radicali, care ii reprosau ca nu s-au luat masuri pentru pedepsirea colaborationistilor cu regimul comunist: "Nu ati facut revolutie, asa ca ce tot vorbiti?!".
» ACEEASI MARIE?
Imediat dupa introducerea notiunii de "schimbare de regim", budapestanii, dotati (se zice) cu un proverbial simt al umorului, au venit cu doua solutii ironice: "schimbarea de metoda" si "schimbarea de gangsteri". In felul acesta, populatia isi semnala temerea ca nu regimul politic se schimbase, ci doar "nomenklatura" manevra in asa fel incat sa isi poata pastra influenta si averile.
