23.5 C
București
joi, 16 septembrie 2021

Romania, de la blocurile cenusii la zgarie-norii de sticla

» Cei cincizeci de ani de comunism au mutilat orasele autohtone prin extinderea cartierelor cenusii la scara nationala, prin distrugerea cladirilor istorice si uniformizarea oraselor din toata tara. Prima reactie postdecembrista la urbanismul ceausist a fost una de incalcare a tuturor regulilor, estetice, arhitecturale, legale.

In Romania, sirurile de blocuri cenusii construite in Epoca de Aur intuneca orizontul, iar dintre ele tasnesc, pe alocuri, monstri din sticla si inox, aportul de capital al noii oranduiri. De pe pamant, miile de blocuri inghesuite, fosta avutie locativa a regimului comunist, arata si mai rau. Chiar daca dupa Revolutia din decembrie 1989 ele au fost privatizate, trecand in proprietatea chiriasilor care ocupau apartamentele, schimbarea de statut nu le-a adus nimic bun. Fatadele celor mai multe dintre ele sunt coscovite, inregrite de vremurile vitrege, iar instalatiile de-abia se mai tin in peretii de beton. Oamenii nu s-au obisnuit cu statutul de proprietari, nu au spirit gospodaresc ori nu reusesc sa se inteleaga intre ei in privinta reabilitarii cladirilor. In consecinta, ei asteapta ca tatucul-stat sa intervina si sa le repare blocurile, ca in epoca demult apusa.

 

Si statul intervine, prin programe ample de reabilitare sustinute de la buget, in care cetatenii contribuie doar cu o treime din costul lucra-rilor sau in cele mai fericite cazuri cu nimic, deoarece primariile bogate preiau ele povara financiara a  termoizolarii fatadelor, a izolarii planseelor si teraselor si a schimbarii ferestrelor de sticla cu geamuri de tip termopan.
Cartierele-dormitor si blocurile ceausiste nu sunt singurele probleme care dau de furca astazi urbanistilor din Romania. Suparatoare sunt si constructiile abuzive, aspectul de bazar al oraselor si distrugerea monumentelor istorice de catre rechinii imobiliari.

Lege aspra pe vremea comunistilor
"Din punct de vedere urbanistic, lucrurile erau mai in regula inainte de 1989" deoarece "schitele de sistematizare a oraselor erau respectate", sustine profesorul Peter Derer, fost presedinte al Uniunii Arhitectilor din Romania. Aceste schite, care sunt echivalentul planurilor urbanistice generale de astazi, erau actualizate la cinci ani si contineau si directive politice, ne-a explicat profesorul. Peter Derer este de parere ca legislatia creata de urbanismul imperativ dictatorial care s-a practicat inainte de 1989, "atat cat era, era mai exacta si mai restrictiva decat astazi" si crede ca pentru anumite domenii este nevoie de  disciplina. Arhitecta Mariana Celac ne-a explicat, la randul sau, ca "avantajul urbanismului «de dinainte» consta in supravietuirea expertizei si eticii profesionale antebelice" deoarece "pana la derapajul tragic de la inceputul anilor ‘80, decidentii au manuit variante de proiecte cu destul de multa rigoare", cum ar fi, de pilda, designul cartierului bucurestean Drumul Taberei, construit dupa orientarile moderne ale perioadei.

Profesorul Derer ne-a mai spus si ca in perioada comunista au existat "ocoliri ale autorizatiilor de constructie", dar in cazuri putin numeroase. Astazi, exista estimari care arata ca 20% din lucrari nu respecta autorizatiile de constructii. O alta problema cu care se confrunta urbanismul in prezent este existenta unor planuri urbanistice zonale, prin care primariile pot da tot felul de derogari de la norme si care pot modifica planul urbanistic general. "Solutiile se dau local, ceea ce contravine urbanismului. Ar trebui sa se aiba in vedere multitudinea de componente si sa fie gasit echilibrul intre ele", afirma Peter Derer.
In ciuda acestor putine avantaje, in opinia Marianei Celac, orasele in perioada comunista ar putea fi caracterizate prin "superioritatea esentiala a industriei grele de mari dimensiuni, extinderea oraselor pentru transferul unor mari populatii de la sat la oras, ruinarea asezarilor rurale, neglijarea centrelor istorice a oraselor, ocolite de reconstructie".

Paradisul constructiilor abuzive
Arhitecta Mariana Celac considera ca "urbanismul Romaniei de astazi este supus unei situatii schizofrenice" deoarece pe de-o parte "exista efectele pe termen lung ale urbanismului «de dinainte» cum ar fi: dezagregarea cartierelor de locuinte sau alterarea zonelor istorice" iar pe de alta parte "tranzitia a adus in campul planificarii urbane actori importanti – cum ar fi interesele dezvoltarii imobiliare sau asocierea intre interese economice si politice sectare".
Romania a functionat timp de aproape doua decenii ca un paradis al constructiilor abuzive, ridicate te miri unde, fara autorizatie. Oricine a dobandit un petic de pamant a putut sa-si ridice nestin-gherit o casa, de multe ori fara a detine avize de urbanism si fara a respecta vreun standard tehnic in vigoare. Chiar daca au surprins in flagrant astfel de violuri asupra legii, autoritatile statului au dat dovada de slabiciune in fata proprietarilor constructiilor neautorizate, ba chiar au intervenit cu ajutoare substantiale pentru cei care si-au ridicat case in albiile de protectie ale raurilor, deveniti peste noapte sinistrati.

 

Abia in ultimii ani primariile si inspectoratele judetene pentru constructii au decis ca este cazul sa lase toleranta deoparte si sa scoata buldozerele din garaje pentru a demola casele ilegale. In paralel, Guvernul a inasprit si mai mult legislatia constructiilor (Legea apelor, care interzice constructiile in zonele inundabile a fost data dupa revarsarea Dunarii, in 2006), iar primariile si-au constituit chiar departamente specializate de doborare a constructiilor abuzive. Aceste departamente si-au inceput activitatea cu ridicarea chioscurilor si tonetelor neautorizate de pe domeniul public, cu restaurantele din parcuri si acum au trecut la cladiri de sute de metri patrati. In multe cazuri insa, demolarile au ajuns pe rolul tribunalelor. Chiar la inceputul acestei luni o familie de tigani din Timisoara, oras situat in vestul Romaniei, a dat in judecata primaria locala pentru ca i-a demolat palatul, care ar fi costat in jur de 300.000 de euro.

 

Dupa ce au protestat in fata Primariei Timisoara, legati cu lanturi de un calorifer, pe motiv ca li s-a demolat palatul, romii sunt decisi sa mearga pana la CEDO daca tribunalul romanesc nu ii va despagubi. Nu doar palatele tiganesti au intrat in vizorul inspectorilor in constructii, ci si palatele din Delta Dunarii, pe care si le-au cladit imbogatitii noilor vremuri. Inspectorii in constructii din judetul Tulcea au apelat la colegii lor din alte judete, pentru a controla constructiile ridicate fara autorizatie in Delta Dunarii, si la Guvern, pentru a emite ordinul de demolare a zeci de vile construite in ariile protejate.

Discoteca langa manastire, carusel langa spital
Pentru a face ordine in haosul urbanistic actual, statul intervine continuu, prin masuri legislative. Cel mai recent proiect de lege pe aceasta tema vizeaza obligarea autoritatilor locale de a angaja pe posturile de arhitect-sef doar absolventi de studii superioare de lunga durata la o facultate cu profil de arhitectura sau urbanism, care sa nu mai permita transformarea oraselor in bazaruri monstruoase si sa repare stricaciunile produse timp de 20 de ani, daca se va mai putea repara ceva. "Proiectul isi propune sa puna capat haosului din urbanism", a explicat senatorul Iulian Urban. Acest haos ii deranjeaza nu doar pe parlamentari, ci si pe unii dintre alesii locali care nu mai vor sa accepte cladiri total nepotrivite cu vecinatatile construite in urma cu sute de ani.

"Nu e posibil sa avem langa manastiri discoteci deschise pana la trei noaptea, care sa zguduie geamurile", declara Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava, judet din nordul Romaniei, faimos pentru lacasele sale de cult si pentru monumentele istorice de pe teritoriul administrat de el. Flutur spunea ca nu doreste sa restrictioneze constructiile, ci doar sa evite invadarea judetului de kitch-uri precum pagodele si alte caricaturi de cladiri care au ajuns pana in preajma monumentelor, si sa rezolve problema scheletelor fostelor fabrici comuniste care au ajuns "raiuri ale sobolanilor".

 

O pozitie transanta impotriva distrugerii patrimoniului architectural al tarii a avut si ministrul Culturii, Theodor Paleologu, care a propus organizarea de referendumuri privind construirea de cladiri inalte in vecinatatea monumentelor, dupa ce incendiul izbucnit la un zgarie-nori din Capitala a afectat Biserica Armeneasca, situata gard in gard cu turnul de sticla. Din cauza pasivitatii autoritatilor, nu doar discotecile au ajuns in buza manastirilor. In orasul dunarean Galati autoritatile locale au permis functionarea unui parc de distractii cu clovni, fanfara, carusel si alte masinarii zgomotoase chiar sub geamurile bolnavilor internati la Spitalul Municipal de Urgenta, spre disperarea pacientilor si a cadrelor medicale nevoite sa opereze cu fundal sonor.

Bucurestiul, de la Micul Paris la marele bazar
Supranumit candva Micul Paris, pentru cladirile sale cochete si atmosfera boema, Bucurestiul a ajuns cel mai mare bazar al Romaniei. Capitala a suferit o transformare radicala in anii ‘80, cand Nicolae Ceausescu a decis construirea Casei Poporului, o cladire impozanta intinsa pe 33.000 de metri patrati, fiind a doua cladire administrativa din lume dupa Pentagon. Pentru ridicarea constructiei, plasata pe Dealul Spirii, peste 7 kilometri patrati din vechiul centru al Capitalei au fost demolati, iar peste 40.000 de persoane au fost mutate din aceasta zona. Numeroase cladiri istorice din zona au disparut pentru a face loc Casei Poporului: Manastirea Vacaresti, Spitalul Brancovenesc, Arhivele Nationale, Stadionul Republica.

Dupa 1989, pe langa constructiile comuniste sau cladirile interbelice si-au facut aparitia colosii de sticla inspirati dupa modelul occidental. Arhitectii radicali spun ca doar un cutremur ar putea face o operatie estetica reusita acestui oras. Situatia din Capitala a fost rezumata in termeni clari de ministrul Culturii: "In Bucuresti se mizeaza pe anticultura, antipatrimoniu si distrugere". Arhitectii sunt la fel de duri. "In momentul de fata Bucurestiul este o cacofonie urbanistica, compusa din tot felul de interventii ale dezvoltatorilor urbani care-si vad propriile interese", ne-a spus profesorul   arhitect Peter Derer, fost presedinte al Uniunii Arhitectilor din Romania. "Din fericire exista colectivitati urbane in Romania care sunt mai mature, mai chibzuite decat cele din Bucuresti: Timisoara, Sibiu, Clujul in parte, unde administratia locala este mai atasata de interesul local", considera profesorul Derer.

 
Intr-un reportaj realizat de AFP cu ocazia implinirii a 550 de ani de atestare documentara a Capitalei Romaniei, arhitectul stefan Manciulescu, emigrat in Franta in 1980, spune ca "distrugerile de dupa 1990 sunt mai grave decat toate cele din perioada comunista", iar arhitectul Tudor Frolu sustine ca "acest oras trebuie sa inceteze sa fie Micul Paris si sa devina Marele Bucuresti".

Ultima oră
Pe aceeași temă