Ultima dată, această problemă a fost pusă pe tapet în urmă cu o săptămână, când eurodeputatul român Corina Creţu a solicitat demiterea lui Laszlo Tokes din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European pe motiv că un separatist şi extremist nu poate ocupa o funcţie atât de înaltă, scrie Pravda.
Cu o lună înainte, în România, o serie de politicieni au cerut demiterea ministrului de externe Vasile Blaga pentru că nu a luat nicio măsură împotriva organizaţiilor maghiare care solicită crearea unei autonomii teritoriale pe raza judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna, unde maghiarii sunt majoritari, aminteşte ziarul.
Problema maghiarilor din România este una veche, subliniază Pravda, precizând că la această oră în ţară maghiarii reprezintă 7% din populaţie, cifrându-se la 1,5 milioane de persoane, care trăiesc nu doar în cele trei judeţe menţionate, ci pe teritoriul întregii Transilvanii, regiune care se întinde pe aproape jumătate din teritoriul României.
Potrivit Pravda, lupta împotriva organizaţiilor maghiare constituie în România o “ironie a sorţii politice”. Preşedintelui ţării, Traian Băsescu, “îi place să facă speculaţii pe teme istorice”, numind Republica Moldova “al doilea stat român”, subliniază cotidianul rus, amintind că, anul trecut, autorităţile române au înlesnit procedura de obţinere a paşapoartelor româneşti pentru locuitorii din Republica Moldova, dar şi din regiunile Cernăuţi şi Odesa din Ucraina. Acum, Băsescu este nevoit să reacţioneze în faţa unor gesturi identice venite din partea vecinului său vestic, Ungaria, şi a etnicilor maghiari, mai scrie ziarul.
Transilvania nu a fost întotdeauna a României, notează Pravda. Atât maghiarii din regiune, cât şi mulţi politicieni de la Budapesta contestă deschis apartenenţa acestui teritoriu la statul român. În prezent, astfel de oameni se află la putere în Ungaria. Astfel, premierul ungar Viktor Orban a pledat în repetate rânduri pentru emiterea de paşapoarte ungare etnicilor maghiari, iar partidul ultranaţionalist Jobbik, care a obţinut la ultimele alegeri 15% din voturi, vorbeşte deschis despre redobândirea Transilvaniei.
Pravda face un scurt istoric al Transilvaniei, notând că, în condiţiile în care România rupsese mai devreme ca alţi vecini parteneriatul cu Germania fascistă, statele învingătoare în cel de-al doilea război mondial i-au lăsat Transilvania. De asemenea, ziarul rus notează că în anii 1950 puterea sovietică din România încercase să atenueze contradicţiile naţionale, creând Regiunea Autonomă Maghiară, însă, ajuns la putere în 1965, Nicolae Ceauşescu a desfiinţat-o şi a închis mai multe şcoli cu predare în limba maghiară. Multe sate de maghiari au fost rase cu buldozerul de pe faţa pământului, iar locuitorii lor au fost repartizaţi printre români; judeţele care se învecinau cu Ungaria au fost populate cu etnici români, iar relaţiile dintre România şi Ungaria s-au deteriorat, potrivit ziarului moscovit.
Nu este de mirare că tocmai maghiarii au devenit principala forţă motrice în doborârea regimului ceauşist, continuă Pravda. Evenimentele sângeroase din 1989, care au dus la uciderea dictatorului, au început de la plasarea în arest la domiciliu, în oraşul Timişoara, a pastorului maghiar Laszlo Tokes, acelaşi care militează în prezent pentru separarea Transilvaniei de România. La acea dată, Budapesta s-a plasat în mod făţiş de partea opoziţiei anticomuniste, mai scrie publicaţia menţionată.
În cei 20 de ani care au urmat după prăbuşirea socialismului, şi Ungaria, şi România au aderat la UE şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Cu toate acestea, statutul acestor ţări de membre în aceste organizaţii nu a anulat problema etnicilor maghiari din România. Da, în România nu se mai distrug sate maghiare şi nu se închid şcoli cu predare în această limbă, însă etnicilor maghiari nu li s-a oferit nici până acum autonomie, notează Pravda.
Cu toate acestea, an de an maghiarii pun insistent această problemă pe ordinea de zi. Mai mult decât atât, în 2008, după ce a devenit deputat al Parlamentului European, Tokes a declarat că “independenţa Kosovo este un bun exemplu pentru Transilvania”. Peste un an, Consiliul Secuiesc condus de acesta a proclamat înfiinţarea “autonomiei secuieşti”, aminteşte cotidianul rus, subliniind că autorităţile României au respins această decizie.
Şi iată că în iulie anul acesta, Tokes, deja vicepreşedinte al Parlamentului European, a pronunţat din nou cuvinte care nu sunt pe placul Bucureştiului. “Ţinutul secuiesc este de aceeaşi mărime cu Kosovo, care şi-a obţinut independenţa. De ce atunci ţinutul secuiesc să nu poată avea autonomie?”, a lansat Tokes. În acest context, autonomia ar putea deveni un pas spre separarea de România, astfel că nemulţumirea deputaţilor români privind un asemenea vicepreşedinte al Parlamentului European este de înţeles, consideră Pravda.
Plângerea la adresa lui Tokes, formulată între pereţii Parlamentului European, a dezvăluit că disputa româno-ungară a ajuns pe scena paneuropeană. Deocamdată, UE nu se amestecă în această dispută. Dar, se întreabă în final Pravda, oare cât timp va putea UE eluda această problemă, ţinând cont de faptul că etnicii maghiari din Slovacia, Serbia şi Ucraina se comportă aproximativ la fel ca cei din România, iar zona unui potenţial conflict cuprinde mai multe ţări?
