13.6 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

Guvernul de tehnocrați, soluție în perioadele de criză

Executivul condus de Dacian Cioloș are, paradoxal, mai puțină putere deoarece este la mâna diverselor majorități care se pot forma, intempestiv, în Parlament. De altfel, soluția Executivului de tehnocrați nu reprezintă o soluție europeană, aceasta apărând punctual și conjunctural.

Executivul de tehnocrați are o serie de particularități care îl diferențiază de celelalte structuri guvernamentale. “Paradoxal, vom avea un guvern mai slab deoarece se află la mâna diverselor majorități care se pot forma și care sunt extrem de volatile.

Într-un fel este slăbit și de puterea pe care președintele o are asupra premierului care l-a numit. Există și un fapt pozitiv în această construcție politică, deoarece în mandatele de premier ale lui Emil Boc și mai ales Victor Ponta puterea executivă a devenit mult prea mare, dominantă. Cred că Guvernul nu va mai putea da cu aceeași ușurință ordonanțe de urgență, iar puterea Parlamentului va crește. Și e normal să fie așa deoarece Parlamentul este forul legislativ, indiferent dacă ne plac sau nu membrii lui. În acest context, în mandatul Guvernului Cioloș separația puterilor în stat va fi mult mai echilibrată”, ne-a declarat politologul Andrei Țăranu.

Soluție extremă

Profesorul de științe politice ne-a explicat că termenul de tehnocrat este unul discutabil, definiția lui putând fi asimilata cu aceea a unui manager de țară. “Tehnocrațiile nu sunt, însă, compatibile cu democrația și de aceea în Europa nu există o tradiție a guvernelor conduse de tehnocrați. Și e normal să fie așa, dacă vă gândiți că în state precum Germania sau Austria premierul este cel mai puternic om în stat, iar președintele are un rol mai degrabă simbolic. Premierul-tehnocrat apare și în democrații, dar în perioade de criză. În Europa am avut un guvern de tehnocrați în Spania, la mijlocul anilor ’70, cu mandatul de a pregăti alegeri. De asemenea, au existat guverne de tehnocrați în Italia după scandalul Mani Pulite și în Grecia în perioade de criză”, susține Andrei Țăranu. Nici în România nu există o mare tradiție a guvernelor de tehnocrați. Guvernul condus de Mugur Isărescu în 1999-2000 nu poate fi considerat unul de tehnocrați, deoarece actualul guvernator trebuie perceput mai degrabă ca un premier independent ce conducea un guvern politic. Membrii Cabinetului său făceau parte din partide politice: Petre Roman era ministru de Externe, Valeriu Stoica ministrul Justiției, Radu Berceanu ministru al Comerțului, iar Traian Băsescu era la Transporturi.

Precedentul Iorga

A existat în perioada interbelică un guvern de tehnocrați care a fost condus de Nicolae Iorga (foto), deși alegerile fuseseră câștigate de Partidul Național Țărănesc. În 1928, PNȚ a câștigat 77% din voturi, dar popularitatea lui a scăzut dramatic după criza economică de la sfârșitul anilor ’20. Prețul petrolului și al produselor agricole (principalele mărfuri de export ale României) a scăzut dramatic, ajungându-se ca, în ciuda dublării sau triplării producției și a exporturilor, sumele încasate să fie mai scăzute. Salariile funcționarilor au fost tăiate cu 10-25%. Pe acest fond, la 18 aprilie 1931 s-a constituit un guvern de uniune națională, în fapt un guvern de tehnicieni, condus de Nicolae Iorga, care a dizolvat Parlamentul și a convocat noi alegeri parlamentare, la care PNȚ s-a clasat pe locul al doilea. Lipsit de sprijinul unui partid politic puternic, Iorga a prezentat demisia Guvernului la 31 mai 1932, răspunderea formării unui nou Cabinet fiindu-i încredințată lui Alexandru Vaida-Voievod.  

Ultima oră
Pe aceeași temă