Baloteşi, 31 martie, 1995. O zi de vineri care a intrat în istoria neagră a aviaţiei din România. Atunci, un avion Airbus A310 al companiei TAROM care efectua cursa Bucureşti-Bruxelles. Zborul RO 371, care decolase în jurul orei 9.00 de pe Aeroportul Internaţional Otopeni s-a prăbuşit la doar două minute, în dreptul localităţii ilfovene Baloteşti.
Toți cei 50 de pasageri -trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, 10 români și 32 de belgieni, printre care un copil de șase ani și un altul de patru luni-, precum și toți cei 10 membrii echipajului, și-au pierdut viață. Piloți în acea zi erau comandantul Liviu Bătănoiu (49 de ani) și copilotul Ionel Stoi (44 de ani).
Anchetatorii au reuşt să termine dosarul după 19 ani. Carmen Popa, procurorul care a condus investigaţiile în acest caz, a declarat pentru Digi 24 că avionul Aibus A310 avea un defect de fabricaţie care se manifesta la motorul stâng, problemă despre care ştia atât compania Tarom cât şi piloţii, mai ales că aceeşi problemă tehnică fusese raportată şi de compania aeriană de la avionul care fusese cumpărat. Chiar şi Airbus trimisese o înştiinţare în care specificau procedurile care trebuie urmate atunci când motorul stâng pierde din putere. Inginerii spunea atunci că maneta de acceleraţie trebuie ţinută cu mână pentru ca motorul să îşi revină la parametrii anterior stabiliţi.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. PREMIERĂ. Primul Boeing 787 Dreamliner a aterizat pe aeroportul Henri Coandă
Raportul Comisie de Investigaţii a stabilit că avionul Airbus A310 al Tarom s-a prăbuşit din cauza unei defecţiuni la motor (tracțiunea asimetrică a motoarelor) care a fost coroborată cu o lipsă de acţiune a căpitanului şi o posibilă decizie greşită luată de copilot.
</p><p>video: <strong>youtube.com</strong></p><p>Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul, a declarat pentru Digi 24 că avionul Airbus A310 avea o defecţiune din fabricaţie despre care se ştia. Motorul din partea stângă pierdea din putere, iar sfatul constructorului era ca atunci când se întâmplă, pilotul să ţină mâna pe maneta de acceleraţie care corespundea motorului stâng.</p><p><strong style=”line-height: 20.7999992370605px;”>VEZI ŞI</strong><span style=”line-height: 20.7999992370605px;”> </span><strong style=”line-height: 20.7999992370605px;”><a data-cke-saved-href=”http://www.romanialibera.ro/economie/companii/aeroportul–henri-coanda—pe-locul-patru-in-europa–la-categoria-5—10-milioane-de-pasageri-366515″ href=”http://www.romanialibera.ro/economie/companii/aeroportul–henri-coanda—pe-locul-patru-in-europa–la-categoria-5—10-milioane-de-pasageri-366515″ target=”_blank”>GALERIE FOTO. Henri Coandă, locul 4 în topul aeroporturilor din Europa cu cea mai mare creştere a traficului aerian</a></strong></p><p>După 19 ani anchetatorii au reuşit să termine dosarul şi au stabilit că una din cauze a fost o defecţiune la motorul din partea stângă a aeronavei (tracțiunea asimetrică a motoarelor). De asemenea, <span style=”line-height: 20.7999992370605px;”>în raportul anchetatorilor se mai scrie şi despre o</span> posibilă incapacitate (lipsă de acţiune) a căpitanului şi o posibilă decizie greşită luată de copilot.</p><p> </p>
video: youtube.com
