După un schimb de replici tensionate, Nicolas Sarkozy a declarat că este o “datorie” ca ţara sa să continue desfiinţarea taberelor ilegale şi a respins acuzaţiile că autorităţile franceze s-au comportat rasist şi au vizat în mod deliberat expulzarea romilor.
Pentru cotidianul american New York Times, această dispută subliniază modul în care migraţia în blocul comunitar a devenit un subiect aprins, la începutul crizei economice europene. Ultima extindere a Uniunii, care a adus în blocul comunitar două naţiuni relativ sărace şi slab dezvoltate (România şi Bulgaria), în 2007, a reînnoit îngrijorarea cu privire la imigraţie şi la integrare, în special în timpul unei recesiuni economice care i-a determinat pe mulţi să migreze în căutarea unui loc de muncă.
Disputa a atins joi punctul culminant în timpul unui prânz, atunci când, după relatările participanţilor, Sarkozy ar fi avut un schimb dur de replici cu Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, organism care a ameninţat declanşarea procedurii de infringement împotriva Parisului ca urmare a politicii sale de repatriere a romilor.
Alături de dezbaterea deja încinsă despre locul pe care îl ocupă musulmanii şi imigranţii din Africa şi Asia în societăţile europene, dezbaterea despre romi ar putea repune în discuţie unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene: dreptul celor 500 milioane de cetăţeni ai săi de a circula liber.
În ceea ce priveşte România şi Bulgaria, ţările unde au fost repatriaţi majoritatea romilor din Franţa, deşi cele două sunt membre cu drepturi depline ale UE, se află în afara zonei Schengen, iar criza le va zădărnici speranţele de a intra în acest spaţiu anul viitor, potrivit ziarului american. Franţa poate argumenta că mai sunt multe de făcut pentru integrarea comunităţilor de romi în ţările lor de origine, adaugă publicaţia.
În ceea ce îl priveşte pe Sarkozy, prin politica sa faţă de romi, el a încercat să îşi apropie electoratul de extremă-dreapta într-un moment în care cota sa de aprobare este în scădere.
Ceea ce nu a anticipat Sarkozy, potrivit oficialilor francezi, au fost criticile internaţionale care i-au subminat agenda de reforme globale sub preşedinţia franceză a G20. De la Congresul SUA la ONU şi la diferite instituţii şi personalităţi europene, politica de repatriere a romilor a fost întâmpinată cu critici dure, care i-au făcut pe unii să pună la îndoială viziunea strategică a preşedintelui francez.
Pe de altă parte, cotidianul britanic The Times remarcă în ediţia de vineri că dacă Comisia Europeană îşi doreşte ca preşedintele Sarkozy să fie reales, atunci face o treabă bună. La fel ca în Marea Britanie, critica Bruxellesului face minuni pentru ralierea maselor în spatele preşedintelui.
Cu mult timp în urmă, UE a devenit “”un complot anti-francez”” condus de britanici, cel puţin în ochii francezilor, scrie The Times.
Chiar şi cei cărora nu le place impetuosul şi din ce în ce mai necontrolatul preşedinte francez sunt de cord că UE este hotărâtă să alunge modul galic de viaţă prin impunerea liberului schimb şi al străinilor. Sondajele de opinie arată că şapte din zece persoane aprobă repatrierea romilor cerşetori şi hoţi de buzunare (aşa cum sunt percepuţi în Franţa), sosiţi din România şi Bulgaria.
Chiar dacă mulţi se simt stânjeniţi de criticile din partea organizaţiilor internaţionale, predicile din partea “anglo-saxonilor”, germanilor şi aliaţilor lor provoacă mânia francezilor, mai ales atunci când ele evocă crimele regimului de la Vichy.
Pe de altă parte, chiar şi adversarii politicii guvernului francez sunt de părere că o comparaţie făcută între politica franceză privind romii şi genocidul comis de nazişti este un ultragiu.
Preşedintelui nu-i pasă că Martine Aubry, liderul opoziţiei, şi mass-media de stânga numesc represiunea sa o ruşine pentru Franţa. Electoratul său central, conservator, îl admiră pentru demersul său ce a servit ca o distragere a atenţiei după câteva luni dure de scandaluri şi de gafe politice.
Cu toate acestea, există şi dezavantaje. Sarkozy este îngrijorat de neliniştea apărută în propriul său partid, Uniunea pentru o Mişcare Populară /UMP/, în condiţiile în care aripa catolică, mai orientată spre social, este nemulţumită. Problema ei nu este atât campania de repatriere a imigranţilor ilegali, ci modul dur şi provocator în care Sarkozy şi apropriaţii săi au pus-o în scenă.
Mai important, Franţa preia preşedinţia G8 şi G20 în luna noiembrie, iar Sarkozy vrea să se prezinte ca lider global, fără ca asupra sa să planeze un nor de oprobriu străin, chiar dacă preşedintele îl consideră nejustificat.
Potrivit Financial Times (FT), impasul dintre Bruxelles şi Paris cu privire la tratamentul imigranţilor romi s-a adâncit joi, în condiţiile în care preşedintele Nicolas Sarkozy a promis să continue repatrierile şi a calificat observaţiile formulate de către Comisia Europeană la adresa politicii sale provocatoare drept “o umilire”.
“Comparaţia cu Al Doilea Război Mondial şi ce s-a întâmplat în ţara noastră este o insultă. Este o rană. Este o umilire. Este un ultragiu. Noi nu vorbim în acest fel între partenerii europeni”, a declarat Sarkozy.
Pe de altă parte, FT remarcă că tot joi Consiliul Europei (CoE) s-a oferit să calmeze tensiunile, propunându-se să coordoneze acţiuni concrete pentru a rezolva problemele întâmpinate de circa 10 milioane de romi care trăiesc pe continent, iar Thorbjorn Jagland, secretarul general al CoE, care acţionează în calitate de custode al Convenţiei europene privind drepturile omului, a cerut încetarea polemicii.
CoE a elaborat o listă de standarde şi obligaţii faţă de populaţia de romi, pe baza jurisprudenţei stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Consiliul s-a oferit să coordoneze acţiunile concrete din partea UE şi a celor 27 de state membre, precum şi a celorlalţi 20 de semnatari ai Convenţiei europene a Drepturilor Omului, din afara UE.
Jagland a precizat că a purtat deja discuţii cu privire la propuneri cu comisarul pentru justiţie, cetăţenie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, şi a adăugat că executivul comunitar sprijină iniţiativa.
Cu privire la Viviane Reding, publicaţia irlandeză Irish Examiner remarcă faptul că, într-un episod de “histrionism”, Sarkozy s-a plâns de comentariile acesteia cu privire la politica Franţei faţă de romi, referindu-se la ea ca la “acea femeie”, potrivit unor surse.
“Cum îndrăzneşte vicepreşedintele să facă asemenea observaţii?”, ar fi spus Sarkozy, adăugând că executivul european ar fi gestionat prost situaţia încă de la început.
Pe de altă parte, publicaţia irlandeză notează că unii au sesizat că Barroso nu şi-ar fi apărat vicepreşedintele suficient de vehement şi că a lăsat problema să treneze pentru câteva săptămâni înainte de a interveni, subliniind că francezii au vizat în mod specific desfiinţarea taberelor de romi.
Nici Sarkozy nu ar fi găsit prea multă susţinere la reuniunea liderilor UE, conform relatărilor, cu excepţia susţinerii acordate de către premierul italian Silvio Berlusconi.
La rândul său, cotidianul Wall Street Journal remarcă în ediţia de vineri, că deşi liderii UE nu trebuiau să vorbească despre romi, discuţia nebuloasă despre politica externă a fost rapid abandonată în favoarea unei dispute internaţionale din ce în ce mai pronunţate, care atinge chiar anvergura autorităţii Bruxellesului, sanctitatea drepturilor europene, urmărirea legii şi ordinii şi un preşedinte francez foarte iritat.
Potrivit Deutsche Welle, după întâlnirea cu Angela Merkel cu prilejul summitului, Sarkozy le-a declarat jurnaliştilor că omologul său german i-a oferit “sprijinul total şi complet” pentru politica sa, ba chiar că Germania intenţionează să înceapă la rândul ei desfiinţarea taberelor în săptămânile care vor urma. Cu toate acestea, biroul cancelarului a negat rapid această afirmaţie, precizând că Merkel nu a discutat deloc aceste aspecte cu Sarkozy, nici în public nici în privat.
Cancelarul Angela Merkel a încercat însă să detensioneze atmosfera încordată de joi, lăudând cateringul summitului şi descriind schimbul de replici dintre Barroso şi Sarkozy drept “o discuţie care a descris în mod clar problemele”.
În ceea ce priveşte România, publicaţia DigitalJournal.com relatează că, întrebat ce face ţara sa cu banii primiţi de la bugetul Uniunii Europene pentru integrarea romilor, preşedintele român Traian Băsescu a explicat că cele mai multe din aceste fonduri sunt alocate ONG-urilor care lucrează în domeniu. Totodată, Băsescu a declarat că, chiar dacă el nu se opune utilizării acestor organizaţii în procesul de integrare a romilor în România, ONG-urile singure nu sunt în măsură să rezolve problema romilor nomazi.
Preşedintele român a pledat însă pentru o implicare puternică a guvernelor naţionale într-o strategie de integrare a romilor şi a subliniat că fondurile acordate României pentru integrarea cetăţenilor romi sunt unele dintre cele mai mici dintre toate statele UE.
The Guardian relatează că deşi comisarul Viviane Reding s-a confruntat cu critici, atât de la Bruxelles cât şi din capitalele UE, pentru compararea politicii Franţei faţă de romi cu persecuţiile din Al Doilea Război Mondial (pentru care s-a scuzat ulterior), în ceea ce priveşte substanţa disputei – dacă Franţa a încălcat legea şi despre rolul Comisiei de a decide acest lucru – ea s-a bucurat de un sprijin larg.
Pe de altă parte, potrivit unor surse citate de The Independent, la summit a existat un acord generalizat că Reding a depăşit măsura atunci când a făcut comparaţia, permiţând astfel preşedintelui Sarkozy să pară partea afectată.
The Guardian aminteşte totodată, citând ambasadorii UE şi mai mulţi oficiali, că organizarea summitului a fost “haotică”, iar Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, şi Catherine Ashton, şefa politicii externe a UE, au fost criticaţi pentru pregătirea slabă, rapid pusă însă în umbră de discuţia despre romi.
Sursa: www.agerpres.ro
