Forumul Constituţional şi-a finalizat raportul de revizuire a Constituţiei, care cuprinde propuneri de modificare primite de la cetăţenii României, unele contradictorii, după cum a recunoscut însuşi preşedintele forumului, Cristian Pârvulescu. Ieri a fost data-limită până la care puteau fi primite propunerile societăţii civile.
La rândul lor, liderii USL Crin Antonescu şi Victor Ponta au trasat în secret, luni seară, liniile directoare de revizuire a Constituţiei. Acestea ar viza delimitarea atribuţiilor principalelor instituţii politice ale statului – instituţia preşedintelui ţării, a premierului, Guvernului, Camerei Deputaţilor, Senatului, ale altor instituţii, ca Avocatul Poporului sau Curtea Constituţională a României, precum şi reglementări noi ale puterii judecătoreşti, inclusiv ale Consiliului Superior al Magistraturii, spun surse politice. Articolele din Constituţie supuse revizuirii nu au fost făcute publice.
În schimb, Crin Antonescu, preşedintele comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei, a anunţat că totul este transparent, că se va lucra intens pentru ca până la sfârşitul lunii iunie să fie finalizat proiectul de Constituţie. Cu toată această transparenţă declamată de Antonescu, presa NU va avea acces la lucrări, după cum a anunţat preşedintele Senatului.
Care sunt paşii revizuirii Constituţiei, impuşi de USL
Primul pas a fost înfiinţarea Forumului Constituţional pentru a aduna de la cetăţeni propuneri de revizuire a Constituţiei, pe care apoi responsabilii forumului să le sistematizeze într-un raport şi să-l înainteze comisiei parlamentare de revizuire.
La rându-i, comisia parlamentară ar urma să armonizeze propunerile Forumului cu propriul proiect, necunoscut însă de opinia publică, ca apoi să-l supună votului parlamentar, unde aprobarea (două treimi din votul parlamentarilor) nu va pune probleme deoarece USL deţine circa 70% din mandate.
După votarea proiectului de revizuire în Parlament, se va face referendum pentru adoptarea noii forme a Constituţiei. Nici referendumul nu va fi, se pare, o problemă pentru că USL pregăteşte deja terenul validării: a aprobat într-o cameră reducerea pragului prezenţei cetăţenilor cu drept de vot la referendum de la cvorumul obligatoriu de 50% plus 1, la 30%.
Ce spun specialiştii
Ştefan Deaconu, profesor de Drept Constituţional al Facultăţii de Drept – Universitatea Bucureşti : „Au pus căruţa înaintea boilor, nu există transparenţă“
Profesorul Ştefan Deaconu, care a analizat topica aleasă de USL pentru procesul de revizuire a Constituţiei, ne-a relatat că, dacă se dorea transparenţă, „prima dată, comisia de revizuire trebuia să supună dezbaterii publice un proiect, iar propunerile societăţii civile, pe marginea acestui proiect, trebuiau centralizate de un forum constituţional şi retransmise comisiei, care să ţină cont de ele. Ei (politicienii USL – n.n.) au pus căruţa înaintea boilor. Fără să transmită opiniei publice un proiect, au înfiinţat în grabă un forum constituţional, unde au numit un preşedinte, nu se ştie pe ce criterii. Ca să-ţi poţi exprima opinia asupra revizuirii, trebuie să ai un text oficial în faţă, asumat politic. Cetăţenii trebuiau să se exprime asupra unui astfel de text oficial, să-şi spună opinia, text la care să aducă amendamente sau să facă noi propuneri, dacă cele propuse de politicieni nu le conveneau. TOTUL ESTE CONFUZ şi prea puţin transparent. Nu înţeleg graba cu care se lucrează ca până la sfârşitul lunii iunie să se vină cu o formulă de proiect, fără să existe, public, textul de bază, asumat politic, pe care să se lucreze”.
Profesorul Deaconu ne-a mai relatat că USL a emis, prin luna martie, nişte enunţuri generalizatoare de genul „ vrem limitarea atribuţiilor preşedintelui, vrem recredibilizarea Curţii Constituţionale a României, însă fără a spune concret cum are intenţia să o facă, pentru ca eu să pot evalua, comenta ce vor să facă.”
Laura Ştefan, expert: „În lipsa dezbaterii proiectului parlamentar de revizuire a Constituţiei nu se poate vorbi de transparenţă”
Nici Laura Ştefan, expert anticorupţie, nu este mulţumită de modul de lucru al USL în procesul revizuirii Constituţiei. „În mod normal, dacă se dorea transparenţă, trebuia să se publice proiectul de revizuire a Constituţiei propus de comisia parlamentară de revizuire, abia apoi acest proiect trebuia să fie supus dezbaterii publice; cetăţenii şi asociaţiile să facă propuneri atât în legătură cu proiectul parlamentarilor, cât şi propuneri noi, de care apoi parlamentarii să ţină cont şi să se facă o formă finală de proiect, aprobat de parlament şi supus validării prin referendum. În lipsa dezbaterii publice a proiectului parlamentar de revizuire a Constituţiei nu se poate vorbi de transparenţă”, ne-a declarat Laura Ştefan.
Cine conduce Forumul Constituţional
Forumul Constituţional este condus de preşedintele Cristian Pârvulescu, preşedinte şi la ProDemocraţia şi profesor la
SNSPA. Alături de Pârvulescu a fost numit şi asistentul universitar, tot la SNSPA, Claudiu Crăciun. Din forum mai fac parte Transparency International România, unde director executiv este Victor Alistar, şi el cadru didactic la SNSPA, care în 2012 a fost propus de Victor Ponta ministru pentru relaţia cu societatea civilă, dar nenumit deoarece era incompatibil. Toţi trei au participat la manifestarea de protest a USL de la Bruxelles împotriva Guvernului Boc şi a lui Traian Băsescu. Pe lângă ei figurează, între alţii, ca parteneri Comisia de la Veneţia şi câteva ambasade la Bucureşti.
Forumul Constituţional a organizat întâlniri cu cetăţenii şi a adunat şi sintetizat într-un raport circa 400 de propuneri de revizuire primite de la cetăţeni sau de la organizaţii neguvernamentale. „România liberă“ a ajuns în posesia acestui raport, multe dintre propuneri fiind contradictorii, fapt recunoscut inclusiv de preşedintele Cristian Pârvulescu.
Potrivit raportului, propunerile venite de la societatea civilă au vizat protecţia mediului, statutul magistraţilor, rolul şi atribuţiile Curţii Constituţionale, definirea constituţională a atribuţiilor Parlamentului, Preşedintelui şi Guvernului, reperele constituţionale privind mecanismele de consultare şi de petiţionare, rolul Avocatului Poporului, dreptul de asociere, de protest şi de liberă exprimare, securitatea naţională şi rolul instituţiilor statului în materie, drepturi şi libertăţi fundamentale, cetăţenia europeană, societatea civilă, drepturile minorităţilor în cadrul Constituţiei României: egalitate de şanse, egalitate de gen, drepturile minorităţilor, prerogativele administraţiei publice centrale a statului român în relaţia cu Uniunea Europeană, transparenţa instituţională şi dreptul la informaţie al cetăţenilor în relaţia cu autorităţile, problematica drepturilor sociale etc.
Cetăţenii chiar NU vor VOT ELECTRONIC?
Interesantă este una dintre propuneri, şi anume forma de republică PARLAMENTARĂ, ceea ce înseamnă ca preşedintele ţării să fie ales de Parlament, nu prin vot direct, de către toţi cetăţenii României cu drept de vot. Această propunere ar fi venit de la 18% din subiecţii chestionaţi. Potrivit forumului, românii ar dori „un stat de drept, democratic, laic, social şi ecologic”.
E foarte ciudat că la propunerile alternative de vot apare introducerea participării obligatorii la votul pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare şi la referendum, dar NU apare şi introducerea votului ELECTRONIC , cerut deseori de cetăţeni, în special de cei din străinătate. O propunere credibilă este însă aceea că „în cazul particular al validării revizuirii Constituţiei, părerea dominantă a fost că aceasta trebuie să fie validat cu majoritate absolută” (adică 50% plus 1). Redăm întregul document, ataşat articolului.
Ce proiect de revizuire are USL
Potrivit unor surse USL, proiectul negociat de liderii USL stabileşte prerogativele preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului, dar şi modul de alegere a conducerii CSM. De asemenea, ar fi fost introduse două cazuri speciale când Parlamentul poate fi dizolvat. Crin Antonescu ar fi propus ca data alegerilor să fie între 1 aprilie şi 1 noiembrie, ceea ce ar devansa cu aproximativ o lună alegerile prezidenţiale din 2014.
Cele mai importante propuneri ale USL
În urma negocierilor liderilor USL, s-ar fi stabilit ca partidul ( NU alianţa) care câştigă alegerile să nominalizeze premierul, iar preşedintele să fie obligat să-l numească. Ulterior, cel nominalizat la funcţia de prim-ministru trebuie să realizeze o majoritate în Parlament.
În cazul moţiunilor de cenzură, denumite “moţiune de cenzură constructivă”, cei din opoziţie ar fi obligaţi să vină în Parlament cu propunerea pentru funcţia de prim-ministru.
În cazul moţiunilor simple în care se cere demisia ministrului, aceasta se votează în plenul reunit, iar ministrul este demis cu majoritatea voturilor.
În cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui, dacă acesta nu este demis de cetăţeni, atunci Parlamentul ar trebui dizolvat.
În cazul Curţii Constituţionale, liderii USL ar fi stabilit ca atribuţiile acesteia să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate valori sau principii constituţionale.
Premierul va reprezenta ţara la Consiliul European, cu excepţia cazurilor în care se discută probleme de securitate şi politică externă ale Uniunii Europene.
Mandatul preşedintelui şi cel al Parlamentului vor fi de patru ani, iar preşedintele va purta titulatura de şef al statului.
Parlamentul va fi bicameral, format din Camera Deputaţilor, cu maximum 300 membri, şi Senat, ca reprezentant al comunităţilor locale.
Preşedintele CSM ar urma să fie ales din rândul judecătorilor, iar numărul de membri ai CSM ar fi mărit de la 19 la 21.
Rectificarea bugetară va fi atributul Guvernului.
