» Astazi, la sediul Bancii Nationale a Romaniei are loc lansarea albumului "Lucrari publice din vremea lui Carol I", realizat de Nicolae Noica.
» Albumul reconstituie istoria numeroaselor realizari arhitecturale din cei 48 de ani de domnie a lui Carol I, printre care Banca Nationala, Ateneul Roman, Palatul de Justitie si CEC.
» Epoca domniei lui Carol I a insemnat modernizarea Bucurestiului si a Romaniei, constructiile realizate in aceasta perioada fiind inca emblematice pentru arhitectura "Micului Paris".
Dupa ce a realizat, in urma cu doi ani, albumul in trei volume "Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I", Nicolae Noica, fostul ministru al Lucrarilor Publice si Administratiei Teritoriale, profesor la Constructii si specialist in istoria lucrarilor publice, lanseaza astazi, la ora 11.00, albumul "Lucrari publice din vremea lui Carol I: acte fondatoare si medalii comemorative".
Albumul, aparut la Editura Cadmos, incepe cu publicarea, pentru prima data, a actului de incoronare a Regelui Carol I de la 10 mai 1881, document prin care a fost proclamat Regatul Romaniei, pentru a reconstitui apoi istoria infiintarii a peste 20 de edificii si constructii de mari proportii. Volumul are 174 de pagini, textele fiind ilustrate cu fotografii de epoca, reproduceri ale documentelor insotite de transcrieri si imagini actuale ale cladirilor. Pentru documentare, Nicolae Noica si ceilalti autori care semneaza capitolele (printre care se numara Cristina Turlea, Antoaneta Seghedi si Ioan Vasile Buiu) au folosit atat surse istorice si bibliografice, cat si documentele originale de la Arhivele Statului si artefacte aflate in colectiile Muzeului National de Istorie. "Medaliile comemorative ale mai multor cladiri, printre care Ateneul, Biserica «Domnita Balasa» si Banca Nationala, erau la Muzeul de Istorie pline de praf, nu le mai vazuse nimeni de nu stiu cand", spune Nicolae Noica. "Putina lume stie, de exemplu, ca ciocanul si mistria folosite de Rege pentru piatra de temelie a portului Constanta erau din argint."
Cartea are totodata o miza actuala, in contextul discutiilor despre urbanism si infrastuctura, anuntata de autor in Argumentul care precede textul: "Astazi, cand societatea romaneasca este bolnava de neincredere, suspiciune, frica si lipsa de responsabilitate, avem convingerea ca istoria ii poate spune «leacul» (…) Domnia Regelui Carol I a fost pentru Romania inceputul modernizarii in toate domeniile, intre care, cum era si firesc, constructiile au tinut loc de frunte. Lucrarile publice ridicate in cei 48 de ani de domnie reprezinta nu numai un admirabil efort material, moral si spiritual pentru climatul politic si mijloacele de infaptuire din acea vreme, dar mai ales o mandrie a trecutului, o lectie pentru prezent si un stimulent pentru viitor".
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, arunca o scurta privire in prefata volumului asupra progamului de restructurare intreprins de fondatorului Romaniei moderne si asupra perioadei in care Bucurestiul a devenit "Micul Paris". "In jurul personalitatii acestui conducator intelept s-au format mai multe cercuri concentrice reprezentand noile structuri ale Romaniei moderne", spune Mugur Isarescu, vorbind apoi despre contributiile aduse institutiilor educationale, dezvoltarii infrastructurii de transport si constructiilor monumentale, economiei, legislatiei, institutiilor statului si culturii.
BNR si CEC
Capitolele dedicate fiecarei constructii publice in parte contin, pe langa actele de fondare impreuna cu transcrierile acestora, informatii despre modul in care au fost finantate proiectele, cum au fost achizitionate terenurile, cine au fost arhitectii si inginerii care le-au construit si cum se petreceau ceremoniile de inaugurare. Daca in 1866 constructia caii ferate Bucuresti-Giurgiu a fost cesionata unei societati engleze de constructii, dupa 1881 pentru realizarea lucrarilor publice au fost promovati mai degraba arhitecti si tehnicieni romani.
In octombrie 1881, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a autorizat achizitionarea terenului pe care era amplasat hanul "serban Voda". Acesta a fost cumparat de la Administratia Domeniilor si Padurilor Statului cu pretul de 800.000 de lei (aur). Zona aleasa pentru constructia Bancii Nationale se afla in inima comerciala a orasului de atunci, care corespunde centrului istoric de astazi.
Dupa intrarea in posesia terenului, conducerea bancii a comandat realizarea proiectului, in februarie 1882, arhitectilor francezi Cassien Bernard si Alebert Galleron. Primul va realiza in 1885 si proiectul scolii Nationale de Poduri si sosele (sediul viitoarei Politehnici), iar Galleron va proiecta Ateneul Roman. Planurile definitive pentru BNR au fost predate de arhitectii francezi in aprilie 1883. O comisie formata din inginerii Georghe Duca, Constantin Olanescu si Nicolae Cerkez a fost insarcinata cu analiza proiectului. Executia cladirii a fost realizata de Societatea Romana de Constructii si Lucrari Pulice, iar constructia a fost realizata intre 1940 si 1950. Din documente reiese ca multe materiale au fost achizitionate din strainatate. Din Romania s-a folosit piatra de Rusciuc, cu care a fost placata intreaga fatada. Din aceeasi piatra au fost realizate sculpturile exterioare, printre care cele care reprezinta Justitia si Agricultura, Comertul si Industria. Cimentul a fost adus din Franta, de la fabricile Lafarge, iar tabla de cupru din Germania. La interior, Sala Consiliului de Administratie este fastuos impodobita, dotata cu mobilier stil Ludovic al XIV-lea, cu scaune din piele de Cordoba si draperii din brocard rosu. Pe unul dintre pereti se afla o pictura din 1894 a lui Nicolae Grigorescu, cunoscuta ca "Rodica". Cladirea este dintre primele constructii din tara care tine cont de noile masuri antiseismice.
Ideea construirii unui nou palat pentru Casa de Economii si Consemnatiuni a aparut in 1891, cand vechiul sediu a devenit neincapator. Pana in 1894 CEC a cumparat terenuri in jurul sediului central, de la primarie si de la particulari. Amplasamentul era, de asemenea, in zona centrala istorica, intr-un loc pe care se aflasera Manastirea "Sfantul Ioan cel Mare" si un han. Asezamintele fusesera construite in secolul al XVI-lea si restaurate o singura data, de Constantin Brancoveanu. Arhitectul Paul Gottereanu a fost insarcinat cu realizarea planurilor si coordonarea constructiei noului palat. Constructia a fost terminata in 1900 si atrage atentia prin cupola monumentala in stil renascentist, din sticla si metal. Plafonul Salii Festive este decorat cu o compozitie numita "Fortuna distribuind bunuri in urma, independentei". Intre picturi se afla si patru tablouri mari infatisandu-i pe Regele Carol I si pe Regina Elisabeta, Principele Ferdinand si Principesa Maria, amplasate in Sala de Consiliu. In perioada comunista acestea au fost distruse, fiind acoperite cu vopsea maro, singura dovada a existentei lor fiind cateva fotografii.
Ateneul Roman a costat un milion de lei aur
Argumentul care precede capitolele dedicate constructiilor publice din vremea lui Carol I subliniaza profesionalismul care a facut posibil aceste realizari arhitecturale. "Cercetarea documentelor din arhive si biblioteci scoate in evidenta profesionalismul, seriozitatea si responsabilitatea cu care inaintasii nostri au inteles sa realizeze constructiile trainice si sigure cu care astazi de mandrim. Dar si preocuparea lor de a ne trasmite, peste decenii, elementele cartii tehnice – de la proiect pana la certificarea calitatii executiei si justificarea cheltuielilor financiare. Aceasta cercetare poate constitui o lectie pe care generatia tanara ar trebui sa o invete. (…) Pentru a putea indeplini aceasta opera de vasta constructie, Regele Carol I a inteles sa ia o serie de masuri legislative si organizatorice pentru a crea cadrul institutional, financiar si tehnic necesar. Printre primele legi promovate, in sesiunea 1881-1882, se gaseste si un proiect de lege prin care «guvernul era autorizat sa construiasca edificii publice in capitala», in suma totala de 10.000.000 lei (aur). Legea promulgata in 5 iunie 1882 cuprindea «prescriptiuni speciale» pentru executarea si plata acestor lucrari, care erau respectate cu strictete. In anul 1884 se deschide un nou credit pentru lucrarile publice, in valoare de 17.000.000 de lei (aur).
Pentru a avea un ordin de marime privind efortul pe care tanarul regat il facea, precizam ca suma destinata edificiilor publice reprezenta circa 14% din bugetul tarii din acel an. (…) Cercetarea cifrelor din «Tabela de constructiuni a se executa», care era anexata la lege, pune in evidenta atentia acordata scolii si bisericii. Sa retinem, in contextul actual, ca in 1884 Parlamentul tarii prevedea prin Bugetul de stat, pentru construirea Bisericii Catedrale din Bucuresti, suma de 5.000.000 de lei (aur). Numai pentru Ateneul Roman, costurile cumulate la inaugurare, in 1888, s-au ridicat la aproximativ 1.000.000 de lei (aur)."
Ceremonii regale
Actele comemorative publicate de Nicolae Noica ofera detalii interesante despre modul in care au fost realizate constructiile, despre ceremoniile de fundare si de inaugurare.
"In patrimoniul de documente ce se afla la Arhivele Nationale am gasit si «Actele comemorative si de fundatie» ale unor lucrari de arta si edificii publice ridicate in vremea lui Carol I. Aceste acte au o insemnatate aparte pentru istoria constructiilor din tara noastra, pentru ca marcheaza data inceperii sau finalizarii lucrarilor, indica terenul pe care s-a ridicat cladirea, cum a fost el dobandit si precizeaza arhitectii si inginerii care au proiectat, supravegheat si executat lucrarea ca antreprenori. Astfel, aflam ca profesorul inginer-arhitect Nocolae P. Cerkez, pe care actuala lume tehnica l-a uitat sau il confunda cu fratele sau, Grigore P. Cerkez, a fost directorul lucrarilor Palatului Bancii Nationale, a proiectat si executat scoala de Arte si Meserii, din strada Polizu, si scoala Superioara de Medicina Veterinara, de pe Splaiul Independentei. Apoi, ca arhitectul T. Montaureanu este autorul proiectului Liceului «Lazar». (…)"
"Actul de inaugurare a Expozitiei Jubiliare din 1906 din Parcul Carol are textul tiparit intr-un chenar care prezinta in partea de sus Stema Tarii incadrata de portretele Regelui Carol I si Regina Elisabeta. Sub portretul Regelui Carol I se afla o imagine-tablou cu primirea sa la inaugurarea expozitiei. Pe verticala din stanga se afla portretele lui Traian, stefan cel Mare si Mihai Viteazul, iar verticala din dreapta este marcata de Columna lui Traian. In partea de jos se afla un tablou reprezentand Dorobantul din Razboiul de Independenta.
Aceste acte de fundare erau intocmite de obicei in trei exemplare: unul se punea in fundatia lucrarii, unul se depunea la Arhivele Statului, iar ultimul in Arhiva institutiei de care depindea edificiul. Actele erau semnate de Regele Carol I, Regina Elisabeta, membrii Guvernului, autoritati locale si, totdeauna, de arhitectii si inginerii autori ai proiectelor.
Astfel, la biserica «Domnita Balasa», actul comemorativ a fost inchis intr-un tub de sticla, in care au fost introduse cate un exemplar din toate monedele vremii, de la 1 ban la moneda de aur de 20 de lei. Totul a fost invelit in cate o foaie a ziarelor ce apareau atunci in tara si introdus intr-un tub de metal care a fost asezat la temelie. Arhitectul noii constructii a fost Alexandru Orascu, executia apartinand antreprizei lui Dobre Nicolau, care a construit si Ateneul Roman.
Iata cum s-a desfasurat ceremonia la punerea pietrei de temelie la portul din Constanta: «Documentul semnat de Rege si Regina si de asistenta a fost pus intr-un tub si inchis intr-un bloc enorm de piatra de circa 4 tone. Blocul a fost ridicat cu o macara puternica si pus la loc intr-un ‘mod matematic’. Apoi Regele a cimentat cu mistria si a batut cu ciocanul prima piatra de temelie care poarta inscriptia 16 octombrie 1896»."
CONSTRUCTII DE PATRIMONIU
Palatul Bancii Nationale a Romaniei, cladirea scolii Nationale de Poduri si sosele, Ateneul Roman, Biserica "Domnita Balasa", Catedrala Mitropolitana din Iasi si cea din Constanta, Palatul de Justitie din Bucuresti, Podul peste Dunare, Portul Constanta, cladirea Ministerului Agriculturii, Comertului si Domeniilor, Palatul Casei de Depuneri si Consemnatiuni din Bucuresti, Gara de Nord, Universitatile din Iasi si Bucuresti, cladirea scolii de Arhitectura si Facultatea de Medicina, Castelul Peles si Palatul Cantacuzino, cladirea scolii Centrale de Fete, Catedrala Episcopala din Galati, Palatul Patriarhiei, Palatul Ministerului Lucrarilor Publice (astazi Primaria Capitalei), Muzeul Taranului Roman, cladirea Muzeului Geologic al Romaniei, Palatul Bursei si Camerei de Comert (astazi Biblioteca Nationala), Palatul Cercului Militar, Parcul Carol, cladirea Colegiului National "Gheorghe Lazar" si alte licee, scoli primare, dispensare, spitale, localuri pentru administratii financiare si primarii s-au ridicat in timpul domnei lui Carol I.
