Vucic, una dintre cele mai puternice figuri ale politicii sârbe din ultimii 12 ani, a anunțat că va părăsi funcția de președinte cu mai puțin de o lună înaintea scrutinului
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, își pregătește retragerea de la Palatul Prezidențial pentru a reveni în prim-planul politicii executive. Liderul sârb a anunțat că va demisiona pe 27 septembrie și că intenționează să candideze la funcția de premier după alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie. În aceeași zi, mișcarea studențească aflată în centrul protestelor anticorupție din ultimii aproape doi ani și-a depus propria listă de candidați, devenind principalul adversar electoral al formațiunii lui Vucic, relatează Reuters și AFP.
Vucic, una dintre cele mai puternice figuri ale politicii sârbe din ultimii 12 ani, a anunțat că va părăsi funcția de președinte cu mai puțin de o lună înaintea scrutinului. El a declarat că își va oficializa demisia pe 27 septembrie și că, în aceeași seară, se va adresa populației. Retragerea din funcția prezidențială îi deschide drumul către o nouă candidatură pentru postul de prim-ministru, funcție pe care a mai ocupat-o înainte de a deveni președinte.
Alegerile anticipate au fost convocate pentru 25 octombrie, deși scrutinul parlamentar era programat inițial pentru decembrie 2027. Vucic a justificat devansarea prin ceea ce a numit „turbulențe importante pe scena politică internă”.
În timp ce partidul prezidențial și-a înregistrat deja lista de candidați, sârbii care au condus valul de proteste împotriva corupției au intrat oficial în competiție. Studenții au depus luni la Comisia Electorală o listă cu 250 de candidați, după ce au strâns în ultimele două zile semnăturile necesare pentru susținerea acesteia.
Mii de oameni s-au adunat în centrul Belgradului pentru a susține candidatura mișcării „Studenții Câștigă”. Participanții au fluturat steaguri ale Serbiei și au scandat numele mișcării, în timp ce candidații au mers către Comisia Electorală pentru a depune documentele.
Lista este neobișnuită prin diversitatea profesiilor celor înscriși: printre candidați se află profesori universitari, medici, artiști, actori, economiști și activiști. Pe aceasta figurează și fosta legendă a baschetului sârb Dejan Bodiroga, în prezent președintele Euroligii. „Astăzi ne prezentăm lista, mâine ne asumăm responsabilitățile”, a transmis mulțimii studenta Milica Popovic.
Protestele studențești au început după tragedia produsă în noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane. Studenții au considerat tragedia un simptom al corupției și al degradării instituțiilor statului și au cerut responsabilizarea celor vinovați și o anchetă transparentă.
Demonstrațiile, la care au participat sute de mii de oameni, s-au transformat treptat într-o mișcare politică și au ajuns să ceară organizarea de alegeri anticipate. Studenții solicitau un astfel de scrutin încă din mai 2025. Partidele de opoziție Partidul Democrat și Mișcarea „Kreni Promeni” și-au exprimat sprijinul pentru studenți și au decis să nu prezinte propriile liste electorale.
În tabăra lui Vucic, acuzațiile sunt respinse. Președintele sârb susține că protestele studențești au fost alimentate din exterior și vorbește despre o tentativă de „revoluție finanțată din străinătate”. El acuză, de asemenea, existența unei implicări externe și avertizează că Serbia este profund divizată. Studenții și formațiunile de opoziție îl acuză pe Vucic și pe aliații săi de corupție și de exercitarea unui control asupra mass-media, acuzații respinse de putere.
Vucic a devenit președinte în 2017 și a fost reales în 2022. Înainte de a ocupa această funcție, a fost premier al Serbiei. Prin retragerea anunțată pentru 27 septembrie și prin intenția de a candida la șefia Guvernului, liderul sârb încearcă să își păstreze influența politică într-un moment în care cea mai importantă mișcare de protest din ultimii ani intră direct în lupta electorală.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
