Statele europene discută noi modalități de a reacționa împreună la acțiuni atribuite Rusiei care se află sub pragul unui atac armat. Unele guverne consideră că instrumentele actuale nu sunt suficiente pentru a descuraja campania de război hibrid asociată Moscovei, potrivit Financial Times.
Țările europene nu au aceeași viziune asupra modului în care ar trebui să răspundă unor acțiuni precum sabotajul, incendiile provocate și tentativele de destabilizare.
Tot mai multe state susțin însă crearea unor mecanisme comune pentru situațiile care nu ating nivelul necesar pentru activarea Articolului 5 al NATO.
„Dacă ne confruntăm cu un război hibrid, trebuie să avem şi o apărare hibridă”, a declarat Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare.
„Este foarte clar… Va trebui să analizăm ce înseamnă acest lucru şi ce mijloace trebuie să fim pregătiţi să folosim.”
Un nou protocol de securitate, în discuția miniștrilor apărării
Miniștrii apărării din Uniunea Europeană s-au reunit la Bruxelles pentru a analiza propunerea Comisiei Europene privind crearea unui Protocol de Securitate de Urgență. Mecanismul ar putea fi activat atunci când un stat membru este ținta unor astfel de acțiuni și ar avea rolul de a coordona răspunsul european.
Conceptul ar avea unele asemănări cu mecanismul de consultare prevăzut de Articolul 4 al NATO, utilizat atunci când un aliat consideră că „securitatea sa este ameninţată”.
Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea Alianței, inclusiv de două ori anul trecut.
Planul provoacă însă rezerve în unele capitale. Diplomați europeni citați de Financial Times spun că există neclarități privind modul de funcționare al noului protocol și avertizează asupra riscului ca acesta să se suprapună cu mecanismele NATO.
„Nu sunt sigur că cineva crede că modalitatea de a riposta ruşilor este să ţinem şi mai multe şedinţe”, a declarat un diplomat.
Mai multe incidente atribuite Moscovei
În acest an, state europene au acuzat Rusia în legătură cu mai multe incidente, inclusiv atacuri cibernetice, o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, explozia unei linii feroviare în Polonia și incendii la depozite și fabrici.
Aceste incidente au generat reacții politice în Europa, însă până acum nu au dus la un răspuns colectiv clar.
Kubilius susține că Europa trebuie să regândească modul în care reacționează la astfel de acțiuni.
„Foarte simplu spus, dacă ne confruntăm cu ameninţări sau acţiuni hibride dureroase, răspunsul nostru ar trebui să fie la fel de dureros”, a declarat Kubilius pentru FT.
„Nu neapărat prin aceleaşi mijloace, dar nivelul durerii provocate ar trebui să fie similar.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
