Asociația Pro Infrastructură critică dur atât autoritățile responsabile de licitații, cât și liderii politici care au ascuns problema din rațiuni electorale
Mai multe tronsoane majore de autostradă din România ies oficial din finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), anunță Asociația Pro Infrastructură.
Astfel, nu vor mai primi bani prin PNRR următoarele segmente: A3 Nădășelu–Poarta Sălajului, A7 Ploiești–Buzău–Focșani și ambele capete ale A8, de la Târgu Mureș și Târgu Neamț. Singurele proiecte care rămân în PNRR sunt „ciotul” de pe A1 Holdea–Margina și cei 173 km din A7, între Focșani și Pașcani.
Conform Asociației, autoritățile române nu au respectat legislația europeană privind achizițiile publice sau se află în stadii de execuție incompatibile cu termenul-limită al PNRR: august 2026.
Deși Comisia Europeană a transmis încă din vara anului 2024 că nu va mai finanța aceste tronsoane, guvernanții, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș, au ascuns informația. „Din rațiuni electorale, Ciolacu, Grindeanu și Boloș au tăcut mâlc și au băgat adânc mizeria sub preș care a explodat. Dacă luau măsurile corecte la timp, acum eram mult mai avansați cu șantierele care nu au problemele pe achiziții publice”, arată Asociația Pro Infrastructură.
Pentru a evita pierderea totală a fondurilor, Comisia acceptă realocarea banilor de la proiectele compromise către cele care rămân în PNRR, crescând procentul de acoperire din fonduri europene chiar până la 100%. Totuși, o altă problemă majoră persistă: progresul fizic al lucrărilor.
„Cu excepția primelor două loturi de la nord de Focșani, care sunt pe la 55% stadiu în teren, celelalte 4 sectoare ale A7 până la Pașcani sunt la 33%, cu indulgență. Și mai rău stă A1 Margina-Holdea, vreo 20%. Toate sunt executate de UMB”, se arată în postarea de pe Facebook.
Conform contractelor, loturile A7 ar fi trebuit finalizate în noiembrie 2025. „Cei de la UMB pot da drumul la trafic secvențial pe bucăți, începând cu finalul acestui an și pot ajunge la Pașcani (până) în septembrie 2026 dacă își concentrează la maxim forțele aici. Le va fi foarte greu, dar nu imposibil”.
Pe de altă parte, situația celor excluse din PNRR este incertă. Pentru A3 și A7 (Ploiești–Focșani), lucrările sunt destul de avansate, iar pagubele ar putea fi limitate. Însă pe A8, unde progresul fizic este sub 10%, speranțele de finanțare se îndreaptă spre Programul Transport. Aici, concurența este acerbă: peste 23 de miliarde de euro sunt ceruți pe o alocare de doar 5,5 miliarde, depășind de patru ori capacitatea bugetară.
„Pe scurt, guvernul trebuie să decidă care drumuri mai contează și care vor rămâne în aer. Sau să găsească miraculos 1% din PIB pe an, timp de cinci ani, ca să le facă pe toate. Și între timp, ne mai trebuie și căi ferate”, conchide, ironic, Asociația Pro Infrastructură.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
