18.3 C
București
miercuri, 22 iulie 2026
AcasăEconomieTot mai mulți ruși renunță la plățile cu cardul

Tot mai mulți ruși renunță la plățile cu cardul

Numerarul revine în prim-plan pe fondul războiului și al problemelor economice

Utilizarea banilor lichizi este în creștere în Rusia, pe fondul întreruperilor repetate ale internetului mobil și al presiunilor economice care afectează mediul de afaceri. Datele analizate de BBC, pe baza statisticilor Băncii Centrale a Rusiei, arată că valoarea numerarului aflat în circulație a crescut cu aproximativ 1.560 de miliarde de ruble (circa 20 de miliarde de dolari) de la începutul anului, cel mai ridicat avans pentru această perioadă, cu excepția celui înregistrat în timpul pandemiei.

Autoritățile ruse au limitat în numeroase regiuni accesul la internetul mobil, ca măsură de protecție împotriva atacurilor cu drone atribuite Ucrainei. În multe cazuri, aceste restricții au afectat funcționarea terminalelor de plată și a serviciilor bancare electronice, determinând populația să aibă la îndemână sume mai mari de bani în numerar. Un locuitor din Moscova a declarat pentru BBC că preferă să păstreze bani lichizi, considerând că astfel este pregătit pentru eventualele situații în care rețelele de comunicații nu funcționează și plățile electronice devin imposibile.

Nu este prima dată când rușii reacționează astfel în momente de incertitudine. Fenomene similare au fost observate în toamna anului 2022, după anunțarea mobilizării parțiale, dar și în vara lui 2023, în timpul revoltei grupării Wagner.

Creșterea utilizării numerarului vine într-un moment dificil pentru economia rusă. Deși veniturile din exporturile de petrol și gaze au fost susținute de evoluția prețurilor la energie, autoritățile se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și cu încetinirea economiei. Ministerul Economiei și-a redus recent estimarea de creștere pentru 2026 la doar 0,4%, cel mai modest ritm prognozat după anul 2022.

În încercarea de a aduce mai multe venituri la buget, Kremlinul a majorat TVA de la 20% la 22% și a extins categoria firmelor obligate să achite această taxă. Măsurile au pus presiune pe întreprinderile mici și mijlocii, iar tot mai multe afaceri încearcă să reducă impactul fiscal prin încurajarea plăților în numerar. Farmacii, restaurante, saloane de înfrumusețare și magazine de proximitate le propun clienților să achite cumpărăturile cash, o practică ce poate facilita diminuarea veniturilor declarate și, implicit, a obligațiilor fiscale.

Semnale de îngrijorare vin și din partea sectorului bancar. Directorul financiar al Sberbank, cea mai mare instituție de credit din Rusia, a avertizat că există indicii privind extinderea plății salariilor „în plic”, în afara circuitului fiscal. Un sondaj realizat în luna mai de organizația antreprenorilor Opora Russia arată că aproximativ 6% dintre firme recunosc că folosesc deja practici din economia gri, precum neemiterea bonurilor fiscale sau plata angajaților în numerar, pentru a face față noilor obligații fiscale.

În paralel, tot mai mulți ruși preferă să își retragă economiile din bănci, în ciuda dobânzilor de aproximativ 10% oferite pentru depozite. Potrivit datelor Băncii Centrale, numai în luna mai populația a retras 550 de miliarde de ruble din conturi, dintre care aproape 200 de miliarde proveneau din depozite la termen, semn că încrederea în sistemul financiar este afectată de incertitudinile generate de război și de evoluția economiei.

Urmărește România Liberă pe Google NewsLinkedinTwitterFacebook și Youtube

Dana Macsim
Dana Macsimhttps://www.romanialibera.ro
Dana Macsim este o profesionistă experimentată în jurnalism și comunicare, cu o carieră diversificată în mass-media și educație. A fost editor și prezentator de știri la Realitatea Plus din București, rol pe care l-a ocupat din decembrie 2019 până în iulie 2024. Începând cu 1 iulie 2024, Dana s-a alăturat echipei România Liberă. Anterior, a lucrat la Prima tv, Național Tv, Profit.ro și Money Channel în aceleași funcții.Dana a fost coordonator de marketing și comunicare la TCE 3 Brazi Group și expert în comunicare la Agenția pentru Dezvoltare Regională – Nord-Est. De asemenea, a fost manager la Centrul pentru Artă și Cultură Neamț și copywriter la Opera Comică pentru Copii din București.Pe lângă activitatea în jurnalism, Dana a fost și este profesor de limba franceză și de limba și literatura română la diverse instituții de învățământ.Dana deține un master în Comunicare de la Universitatea din București și este traducător și interpret certificat pentru limba franceză.
Cele mai citite

Franța interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Legea, o premieră în Europa

Legea nu stabilește modul concret în care va fi verificată vârsta utilizatorilor, această responsabilitate urmând să revină platformelor digitaleFranța devine primul stat european care...

Franța interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Legea, o premieră în Europa

Legea nu stabilește modul concret în care va fi verificată vârsta utilizatorilor, această responsabilitate urmând să revină platformelor digitaleFranța devine primul stat european care...

Rheinmetall evită să explice absența de la licitație, Guvernul pasează responsabilitatea

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat că statul nu poate interveni în procedura de faliment, administrarea activelor revenind lichidatorului judiciar și creditorilorPromisiunea că șantierul...
Ultima oră
Pe aceeași temă