În primul trimestru din acest an, unul din zece candidați intervievați de Cristina Profeanu, consultant în domeniul Resurselor Umane, recrutor, trainer și coach autorizat, a declarat că are două locuri de muncă în paralel, însă procentul celor care se gândesc să facă acest lucru este triplu. Adică, trei din zece candidați vor să își ia al doilea loc de muncă. Dar mulți dintre aceștia planifică să lucreze în două locuri pe termen scurt.
„Gestionarea mai multor locuri de muncă nu este ușoară și poate avea repercusiuni pe termen lung. Echilibrul emoțional este clar afectat din lipsa timpului petrecut cu familia și prietenii. Sănătatea este afectată din lipsa unor ore calitative de somn, iar stresul taskurilor suplimentare poate genera epuizare. Este clar că nu putem fi eficienți 14 ore pe zi, zi de zi, pe termen lung“, declară Cristina Profeanu.
Această tendință se manifestă din cauză că 60% dintre salariații din România nu câștigă, de la jobul principal, suficient încât să-și acopere cheltuielile lunare. De altfel, aproape 40% dintre cei care au deja două locuri de muncă spun că încasează lunar între 20% și 30% în plus față de salariul de la locul principal de muncă. Pentru alți aproape 10%, aceste venituri suplimentare depășesc 50% din salariul de la primul loc de muncă.
Modalitățile de a combina două locuri de muncă variază. În timp ce 29,5% lucrează în două părți în timpul săptămânii, 11,2% au un job full-time de luni până vineri și unul part-time în weekend, iar 11,6% derulează proiecte suplimentare în mod ocazional.
Dar, sunt și dezavantaje, unul fiind acela că angajații cu mai mult de un loc de muncă văd că nu pot performa la ambele joburi. În plus, nu mai au timp pentru viața personală, sunt epuizați și se tem că sănătatea le va fi afectată. De aceea, aproape jumătate dintre cei cu două joburi ar renunța la unul dintre ele dacă ar câștiga suficient la celălalt.
Ce soluții au românii pentru a câștiga suficient la jobul principal
Soluția, în acest caz, este ca salariații să urmeze cursuri de dezvoltare profesională pentru a avea un argument ȋn cererea unei măriri de salariu. O altă variantă este obținerea unor venituri pasive.
„De aceea, o idee ar fi să ne îndreptăm atenția spre dezvoltarea profesională care poate argumenta o mărire de salariu sau un singur job full-time, dar mai bine plătit. Dacă nu se poate, o altă variantă ar fi să ne orientăm spre veniturile pasive (investiții, dobândă compusă, comerț online cu haine/jucării de care nu mai avem nevoie). Un rol important îl joacă și realizarea unui buget personal. Dacă ne vom face un buget personal, vom observa că o mare parte din bani se duc pe lucruri de care poate nu avem neapărată necesitate. Educația financiară poate fi un pas esențial în această direcție“, adaugă Cristina Profeanu.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
