Statele europene au capacități inegale pentru detectarea și combaterea atacurilor cu drone atribuite Rusiei și întâmpină dificultăți în stabilirea responsabilității pentru astfel de incidente, potrivit unui studiu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Cercetarea, realizată cu participarea Fundației Hanns Seidel din Germania, a analizat 144 de incidente produse între august 2024 și februarie 2026 în 12 state membre NATO și în Irlanda.
Autorii raportului susțin că există indicii puternice privind o campanie rusă cu drone asupra Europei.
„Acest raport estimează că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfăşurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV)”, arată studiul.
Atribuirea atacurilor rămâne dificilă
Potrivit cercetării, autoritățile europene nu au reușit să stabilească în mod clar originea unor drone care au pătruns în apropierea unor aeroporturi sau instalații militare sensibile.
Raportul avertizează că mecanismele actuale de apărare nu țin pasul cu evoluția amenințării.
„Principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă ameninţării, în pofida faptului că NATO, Uniunea Europeană şi guvernele naţionale acordă mai multă atenţie acestei probleme: detectarea este neuniformă, autorităţile legale sunt divizate, opţiunile de răspuns sunt adesea disproporţionate, iar atribuirea rămâne prea lentă pentru a susţine descurajarea la timp”, se arată în studiu.
Autorii consideră că una dintre probleme este lipsa unei abordări comune la nivel european.
„Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul naţional mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă”, se arată în raport.
Klaus Holetschek, președintele Fundației Hanns Seidel, a descris situația drept îngrijorătoare.
„Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de ameninţare hibridă”.
NATO consolidează apărarea pe flancul estic
În paralel cu aceste concluzii, NATO își consolidează capacitățile de apărare aeriană pe flancul estic. România urmează să primească noi aeronave capabile să intercepteze amenințări aeriene.
Spania își mută forțele din baza NATO din Lituania la Mihail Kogălniceanu. Contingentul spaniol înlocuiește forțele aeriene ale Italiei și Marii Britanii.
Aproximativ 180 de militari spanioli vor opera șapte avioane F-18M Hornet, trei elicoptere NH-90 și o aeronavă A400M pentru realimentare în aer.
Alianța dezvoltă, de asemenea, un nou concept de apărare aeriană, cu soluții pentru combaterea unei game largi de amenințări, de la drone până la rachete.
Dronele maritime, monitorizate la Constanța
În Portul Constanța sunt utilizate și două sisteme Triton pentru detectarea și monitorizarea dronelor maritime.
Echipamentele se află în zona digurilor de nord și sud și, potrivit autorităților, nu afectează siguranța navigației.
Sistemele pot funcționa autonom pentru perioade de peste 30 de zile și folosesc energie solară și eoliană.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
