17.8 C
București
sâmbătă, 20 iunie 2026
AcasăMediuStudiu: curenții Atlanticului ar putea pierde jumătate din intensitate până în 2100,...

Studiu: curenții Atlanticului ar putea pierde jumătate din intensitate până în 2100, cu riscuri majore pentru climă

Curenții din Oceanul Atlantic, parte a sistemului de circulație care reglează clima globală, ar putea slăbi semnificativ până la finalul secolului, potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances și citat de Live Science.

Cercetarea indică faptul că Circulația Meridională Atlantică de Răsturnare (AMOC) – mecanismul care transportă ape calde spre nord și ape reci spre sud – ar putea pierde între 43% și 59% din intensitate până în 2100.

Autorii studiului susțin că această reducere este cu aproximativ 60% mai severă decât prognozele anterioare, după ce au inclus noi variabile precum temperatura și salinitatea suprafeței oceanului.

Potrivit cercetătorilor, acest scenariu apropie sistemul climatic de un posibil „punct de basculare”, adică o schimbare ireversibilă cu efecte globale.

Totuși, specialiștii avertizează că există diferențe semnificative între modelele climatice existente, ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine.

Reacții din comunitatea științifică: prudență în interpretare

Mai mulți experți în oceanografie au subliniat că rezultatele trebuie interpretate în context larg, deoarece estimările variază considerabil între studii.

„În opinia mea, este nevoie să interpretăm noile rezultate pentru fiecare studiu într-un context mai larg”, a declarat cercetătoarea Maria Paz Chidichimo.

La rândul său, Laura Jackson, specialist în curenții Atlanticului de Nord, a afirmat că direcția exactă a evoluției AMOC rămâne încă incertă.

Posibile efecte climatice majore în Europa și America

Un eventual colaps al AMOC, deși considerat un proces lent (sute sau mii de ani), ar putea avea consecințe severe:

  • scăderi drastice de temperatură în nordul Europei
  • secete extreme în sudul continentului
  • creșterea nivelului mării pe coasta de est a Americii de Nord

De asemenea, ar putea afecta producția agricolă globală, inclusiv culturile de grâu și porumb, cu impact asupra securității alimentare.

Modelele climatice, tot mai sofisticate, dar încă imperfect

Cercetătorii au analizat mai multe modele climatice și au descoperit că cele mai precise rezultate apar atunci când sunt combinate date despre temperaturile oceanului și salinitate, folosind metode statistice avansate.

Un model îmbunătățit a redus erorile de predicție cu 79% și indică o posibilă slăbire de aproximativ 51% față de nivelul de referință din perioada 1850–1900.

Această estimare este apropiată de evaluarea Intergovernmental Panel on Climate Change din 2022, care prognoza o scădere de circa 50%.

Semnale de avertizare și apeluri la pregătire

Deși unele rezultate sunt considerate consistente cu cercetările anterioare, experții subliniază că incertitudinile rămân ridicate.

Unii cercetători avertizează că sistemul AMOC este deja într-un proces de slăbire, iar efectele sunt vizibile în schimbările climatice actuale.

„Avem suficiente dovezi ştiinţifice despre variabilitatea şi încetinirea AMOC şi deja experimentăm schimbări de mediu asociate cu schimbarea AMOC, care au impacturi socioeconomice importante la nivel mondial”, a transmis cercetătoarea Maria Paz Chidichimo, care a adăugat că „naţiunile trebuie să se pregătească acum”.

Urmărește România Liberă pe Google NewsLinkedinTwitterFacebook și Youtube.

Narcis Rosioru
Narcis Rosioruhttps://www.romanialibera.ro
Narcis Roșioru, născut în 1989, este un profesionist în comunicare și mass-media din București. Începând cu 1 iulie 2024, s-a alăturat echipei România Liberă în calitate de colaborator. Anterior, Narcis a avut diverse roluri în mass-media, inclusiv editor web și specialist în social media la Europa FM, reporter la Fanatik.ro și producător video la Mediafax Group. A fost și redactor-șef la TeoTrandafir.com, unde a coordonat echipa editorială și gestionat pagina de Facebook. Narcis are o diplomă de master în Tehnici de Comunicare și Producție Mass-Media de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, unde a obținut și diploma de licență în Jurnalism.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă