Un nou studiu sugerează că soarta finală a Pământului în fața Soarelui ar putea fi diferită de scenariul apocaliptic acceptat până acum, potrivit cercetătorilor.
Deși se credea că planeta noastră va fi, în cele din urmă, înghițită de Soarele aflat în expansiune, noile calcule indică faptul că Pământul ar putea, în anumite condiții, să scape de acest destin.
Moartea Soarelui este un proces extrem de îndepărtat în timp, estimat la aproximativ cinci miliarde de ani, când steaua își va epuiza combustibilul din nucleu și va trece prin etape succesive de expansiune, devenind mai întâi o gigantă roșie, apoi o stea de tip „AGB”, înainte de a se transforma într-o pitică albă.
Vezi și – Un „petic rece” din Atlanticul de Nord ar putea semnala o schimbare majoră în sistemul climatic global, avertizează cercetătorii
În această evoluție, două forțe opuse vor influența direct orbita Pământului: pe de o parte, atracția gravitațională și efectele mareice ale Soarelui în expansiune, iar pe de altă parte pierderea de masă a acestuia prin vânt stelar, care ar putea împinge planeta spre o orbită mai îndepărtată.
„Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat între aceste două efecte”, a explicat Mats Esseldeurs, autorul principal al studiului publicat în revista Astronomy & Astrophysics. „Dacă interacțiunile mareice domină, Pământul este înghițit de Soare. Dacă pierderea de masă a Soarelui predomină, Pământul poate scăpa pe o orbită mai largă.”
Până recent, ipoteza predominantă era că planeta va fi totuși absorbită în faza de expansiune a Soarelui. Noile modele, însă, bazate pe calcule mai avansate ale disipării energetice din stelele gigante, sugerează că acest efect ar fi mai slab decât se credea anterior.
Cercetătorii au folosit și observații ale unei stele apropiate, L2 Puppis, considerată un posibil analog al evoluției viitoare a Soarelui, pentru a calibra estimările privind pierderea de masă stelară.
Concluzia studiului este că atât Pământul, cât și Marte ar putea evita o spirală fatală spre Soare, în timp ce planetele mai apropiate, Mercur și Venus, nu vor avea aceeași soartă și vor fi înghițite inevitabil în faza de gigant roșu.
În final, după această transformare, Soarele va deveni o pitică albă — un obiect extrem de dens, lipsit de reacții de fuziune, care se va răci treptat și va deveni din ce în ce mai slab luminos.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
