Mai mult de jumătate dintre românii cu educație primară ar alege partidul AUR, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare.
Datele apar în Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 3.000 de persoane adulte.
Potrivit sondajului, 51% dintre persoanele cu educație primară (maxim 8 clase) ar vota cu AUR.
Pe locurile următoare se află PSD – 18%, PNL – 9%, UDMR – 5%, USR – 4%, în timp ce POT și SOS România obțin câte 3%.
Pentru partidul SENS sau candidați independenți nu au fost exprimate intenții de vot.
Românii cu studii medii: AUR rămâne lider, urmat de PSD și PNL
În rândul persoanelor cu educație medie, 41% declară că ar vota cu AUR, în timp ce 21% ar alege PSD și 14% PNL.
Formațiunile USR, UDMR, POT și SENS obțin câte 4%, iar SOS România – 2%.
Un procent de 1% ar opta pentru alt partid sau pentru un candidat independent.
Votanții cu studii superioare se orientează spre USR și PNL
Datele arată o schimbare clară în preferințele electoratului cu educație superioară:
31% ar vota cu USR, 24% cu PNL, 15% cu AUR, 12% cu PSD, 6% cu SENS, 6% cu UDMR, și 2% cu POT.
Câte 1% dintre respondenți ar susține un candidat independent, un alt partid sau SOS România.
„Educația funcționează ca un filtru de socializare democratică”
Directorul general al INSCOP, Remus Ștefureac, explică rezultatele printr-o polarizare clară între nivelurile de educație și orientările politice:
„Distribuţia intenţiei de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educaţie primară (maxim 8 clase) şi cele cu educaţie superioară în ceea ce priveşte susţinerea partidelor. AUR conduce autoritar în clasamentul intenţiei de vot a persoanelor cu educaţie primară. În contrast, persoanele cu studii superioare favorizează formaţiuni precum USR şi PNL. Analiza votului pe criterii de educaţie dezvăluie culturi politice distincte care se suprapun peste alte tipuri de polarizări. Fractura nu este doar politică, ci şi axiologică, relevând diferenţe în raportarea la autoritate, la instituţii şi la ideea de progres social. Practic, educaţia funcţionează ca un filtru de socializare democratică, producând electorat cu aşteptări şi comportamente civice fundamental diferite.”
Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice (metoda CATI), în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025.
Eșantionul a inclus 3.000 de persoane reprezentative pentru populația adultă a României (18 ani și peste), cu o marjă de eroare de ±1,8% la un nivel de încredere de 95%.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
